Duhul...

... modernismului a schimonosit chipul femeii reusind sa aduca in prim plan femeia "barbat-bine" si sa o angajeze in cursa luptelor pentru putere politica si succes financiar, premiind aptitudinile cu specific masculin ale acesteia. De acord ca femeile se descurca bine si in posturi cheie si unele gestioneaza puterea la fel de bine ca un barbat, dar aceste trasaturi nu sunt apanajul specific feminitatii.

A fost modificat enorm conceptul feminitatii sufocandu-i prin scufundare in sexualitate toate celelalte valente. Femeia languroasa, dezgolita, puternica doar prin feromoni este o malformatie tumorala a feminitatii, dupa cum este si varianta copilaroasa, machiata si accesorizata strident, care face pe fetita pana la 50 de ani, ciripeste mult si pitigait, ranjeste excesiv si nu e prea responsabila de propriile actiuni. Bineinteles, pachetul complet al feminitatii cuprinde si latura erotica si pe cea ludica, dar e bine sa privim cu respect si dincolo de acestea.

As spune ca femeia este prin excelenta un izvor de viata noua, fiindca in mod specific ei si prin jertfirea ei de sine inca se nasc oameni pe pamant. In mana ei sta decizia infricosatoare a avortului dar si binecuvantarea pruncului de a vedea lumina zilei. Departe de a se limita doar la capacitatea reproductiva, ea este impreuna-lucratoare cu Dumnezeu in taina creatiei continue a umanitatii.

Ea este si cea care hraneste pe toti ai casei, cladindu-le un trup sanatos si rezistent pentru incercarile vietii. De responsabilitatea ei in acest sens atarna multe probleme medicale pe termen lung. Tot ca particularitate feminina, pe linie nutritionala, nu pot sa nu evidentiez importanta colosala a alaptarii.

Tot ea coloreaza casa cu bunul gust personal, realizand acea atmosfera intima de "acasa" si facandu-i pe toti ai ei sa se odihneasca si sa se simta bine. De asemenea, tot de simtul ei estetic depinde si imbracamintea familiei cu tot ce presupune ea la nivel social. Fara sa fi facut studii aprofundate, ea este economistul casei si de buna ei chivernisire a ceea ce agoniseste sotul este legata stabilitatea financiara a familiei.

Ea este formatoare de caractere si mentalitati, amprentand uneori indelebil cu comportamentele si reactiile ei generatia viitoare. Sfaturile ei de viata se transmit din generatie in generatie si sunt o modalitate inegalabila de a aduce in prezent intelepciunea trecutului. In special femeia este cea care educa acasa, de la bune maniere si limbaj, la mestesuguri casnice, medicina traditionala sau credinta.

Femeia este sursa de echilibru emotional a caminului: aplaneaza conflicte, alunga tristeti, alina dureri, potoleste plansul copiilor, linisteste temerile lor. Orice problema apare, la ea alearga toti si ea absoarbe toate tulburarile cu o rugaciune in tacere, cu o vorba blanda sau o povata chibzuita.

Femeia ingrijeste bolnavii familiei. Cand spun asta ma gandesc nu numai la racelile propriilor copii, ci si la batranii din neam, la boli grave, cronice sau chiar terminale. Pentru asa ceva e nevoie de o tarie de caracter, un devotament si o compasiune care adesea le lipseste bărbaților.

Prin prisma trăirilor mele si a felului in care ma raportez la religie, inteleg feminitatea ca fiind pusa maxim in valoare in cadrul familiei, desi nu contest aportul social al femeii singure. Am enumerat doar cateva atribute si roluri pe care eu le vad ca daruri in firea femeii. Nu exclud ca o femeie poate avea o multitudine de alte calitati neutre, care nu o fac insa mai feminina decat este si de aceea am considerat ca nu fac obiectul discutiei de fata.