Friday, March 7, 2014

Nebunie

Una dintre reactiile cunoscutilor la vestea ca sunt insarcinata cu al saptelea copil a fost: "Esti nebuna!" Nu prea aveau de ce sa se mire, doar nu-si inchipuiau ca mi-am schimbat principiile de viata tocmai acum ... Nu ma deranjeaza prea tare. Daca este pentru Dumnezeu, sa fie si nebunie.

Mereu m-am simtit inspirata de doua pasaje din viata sfantului Teofil, nebunul pentru Hristos, si anume de felul in care sfantul se urca pe magarus cu spatele spre directia de mers, lua o Psaltire si se ruga, iar animalul il ducea singur acolo unde era randuit de Dumnezeu sa ajunga si de raspunsul lui invariabil la hotararile staretului: "Pasii mei indrepteaza-i dupa cuvantul tau si sa nu ma stapaneasca nici o faradelege"(Ps 118,133).

Cam asa ar trebui sa fie si viata femeii crestine, sa fie condusa prin rugaciune si lasare in voia Domnului, nu dupa voia proprie, slujind ambitiilor desarte si comoditatilor.


25.Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înţeleaptă decât înţelepciunea lor şi ceea ce se pare ca slăbiciune a lui Dumnezeu, mai puternică decât tăria oamenilor.
14.Omul firesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte.
18.Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept.
19.Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu ( I Corinteni)

12 comments:

  1. Bine ca te tine Dumnezeu in " nebunia" asta. Ma uit la cineva din familie care a trecut de 80 ani si cu toate ca are doi copiii, a ramas singura la batranete si-si plange continuu chirotajele.

    Astazi am intalnit o femeie care atunci cand am intrebat.o de copiii mi-a spus ca are doi si a adaugat: si nu-mi mai trebuie. I-am povestit de batrana de 80 de ani care are si ea doi copiii dar care sunt la mare distanta de ea si ii pare rau ca nu a dat nastere la mai multi. Am pus-o pe ganduri, dar nu cred ca v-a lua vreo decizie in directia asta.

    PS: pe net exista un interviu cu o femeie crestin ortodoxa care avea 7 copiii si care era judecata de cei care aveau cate un copil. E interesant de vazut ca mult mai bine o duc cei cu multi copiii decat cei cu unu doi.

    Cristina

    ReplyDelete
  2. O veste minunata si incurajatoare pentru tinerele credincioase care nu se impotrivesc Vietii. Am citit undeva ca Dumnezeu daruieste anii grei ai cresterii si purtarii pruncilor inmultind zilele parintilor si daruindu-le sanatate ca sa se bucure de roadele lor.
    Ce Dumnezeu mare si bun avem! Slava Tie, Doamne!

    ReplyDelete
  3. Si eu sunt martora unor bieti, batrani si singuri parinti care isi plang chiuretajele.Dumnezeu se va indura de pocainta lor si-i va ocroti cumva...

    ReplyDelete
  4. Asta e nevointa noastra, a celor care am ales calea casatoriei. Daca vrei sa urmezi calea sfintilor, mai precis a mucenicilor (despre care ni se vorbeste clar in slujba Sf Cununii), e chiar simplu; nu trebuie sa te schingiuasca nimeni, pentru ca nasterile sunt niste procese violente; in ce priveste privegherile, un copil care trebuie alaptat des, cu colici sau chiar bolnav, precum si o burta suficient de mare sunt extrem de folos. Nu mai spunem de situatiile limita asociate cu nasterea si apoi cu cresterea copiilor, in care avem de alergat cu disperare la rugaciune. Daca vrem o viata mai usoara, o putem avea, desigur; dar cine vrea sa se lepede de sine si sa urmeze lui Hristos trebuie sa se pregateasca sa fie rastignit (si sa invieze, evident, doar ca aceasta Inviere pe care poate o traim de nenumarate ori, nu poate fi pe intelesul tuturor). Daca citim prin pateric despre cum se nevoiau parintii, vedem ca n-au iubit si n-au recomandat o viata caldicica.

    In ceea ce ma priveste, am o oarecare nedumerire (si mai multe ganduri si iar ganduri): ce faci daca nu tii neaparat sa ai 7 copii, mai precis, daca iti convine o viata de casatorie lipsita de activitate conjugala? Uneori ma gandesc ca atatia parinti cu 1-2 copii sunt mereu disperati dupa semne de viata de la ei si dupa a fi implicati in continuare in viata lor, chiar daca sunt departe. Iar altii cu vreo 4-5, bucurosi ca i-au pus cat de cat pe un fagas, nu tin neaparat sa ii vada des sau sa fie sunati de 3 ori pe zi; ci se bucura de timpul lor la batranete... Din punctul asta de vedere, mi-as dori multi copii; dar din punct de vedere trupesc, nu am o dorinta (nici fizica, nici sufleteasca), mai degraba o aversie (pe care mi-am cultivat-o in adolescenta, dar pe vremea aia era foarte utila); deocamdata las pe sotul meu sa conduca si consider ca imi implinesc una din indatoririle de sotie, dar ma gandesc ---- poate sunt unii care se satura devreme, sau femei cu organismul obosit care nu mai suporta activitatea fizica (de exemplu, bunica mea a nascut 6 copii intre 19 si 31 de ani, dupa care n-a mai avut copii, nu stiu de ce; cealalta abia a facut inca 2 copii dupa 31 de ani, ultimul la 37-38, si a avut 8 de toti). Ma si ingrijoreaza un pic, pentru ca eu (am 30 de ani acum) am avut amenoree hipotalamica intre 18 si 27 de ani, apoi am ramas gravida pe clomifen + canon de la duhovnic, iar acuma sunt iarasi, dupa ce am recapatat menstruatii regulate. Oarecum mi-a fost teama ca daca trec de 31de ani o sa ma trezesc cu alte probleme si n-o sa raman gravida, de asta m-am straduit sa raman a doua oara. Dar duc sarcina destul de greu --- sunt in 24 de saptamani si am dureri uterine la eforturi fizice minime (gen rasucit de pe o parte pe cealalta in timpul somnului), contractii (deocamdata nedureroase) --- seamana bine cu ce am avut in pretravaliu cu primul copil. Sincer, sper sa ma ajute Domnul sa o duc cu bine la capat si, chiar in absenta unei dorinte ale mele, sa ma tina sanatoasa sa mai pot face si alti copii...

    ReplyDelete
  5. Felicitări! Doamne ajută! Mă bucur pentru tine! Să fiți sănătoși amândoi! >:D<

    ReplyDelete
  6. Doamne ajuta! Sunt la a 3 a sarcina, si am Rh negativ, sotul il are pozitiv. Am facut imunoglobulina anti-d dupa fiecare nastere, nu au aparut anticorpi in timpul sarcinilor precedente. Sunt in dubii daca sa fac sau nu vaccinul acum, dupa nastere. Am vazut ca dvs nu l-ati facut. Unde ati gasit argumente contra?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu am gasit argumente contra niciunde. Asa am hotarat si pana acum nu au aparut anticorpii respectivi. Vom vedea ce ne rezerva viitorul...
      Am mai purtat odata discutii on-line (la comentarii pe acest blog) cu cineva despre frecventa cu care apar izoimunizarile astea (undeva la 3%).

      Delete
  7. http://www.familiaortodoxa.ro/2014/03/02/demnitatea-unor-altfel-de-mame/

    ReplyDelete
  8. Si eu sunt la a treia sarcina in aceeasi situatie,eu cu Rh negativ, sotul cu Rh pozitiv iar bebe tot cu Rh pozitiv.Eu am facut vaccinul dupa primele doua nasteri iar la Stefi si acum la aceasta sarcina fiind in Belgia mi-au facut vaccin si in timpul sarcinii! Acum nu stiu dar cred ca aici ti-l fac oricum.
    Multa sanatate si sarcina usoara Ecaterina,Maica Domnului sa va ocroteasca! Alina

    ReplyDelete
  9. Si sa va dea Domnul curaj si de-acum inainte!Eu sunt abia la a treia sarcina si la inceput deja au fost multe impotriviri, nici nu ma gandesc ce vor zice daca mai raman insarcinata a patra oara!Nici nu vreau sa ma gandesc! Oricum imi dati curaj si Doamne ajuta sa mergem si noi pe aceasta cale!Alina

    ReplyDelete
  10. ditta depner despre nasterea acasa:
    http://www.youtube.com/watch?v=TB-nuWy3EdU

    ReplyDelete
  11. Doamne-ajuta!
    O familie nevoiasa din Craiova, (doamna matura strazi, sotul bolnav psihic), cu patru copilasi, le-a ars camera in care aveau hainele copiilor(acum cateva zile le-a taiat curentul pentru ca nu au platit factura) m-a sunat sa-mi spuna ca nu mai are cu ce sa-si imbrace copiii. Au doua fete(la liceul Nicolae Balcescu), una de 12 ani alta de 11 ani si doi baietei de 6 ani respectiv 3 ani si jumatate. Cine poate sa-i ajute sa-mi trimita un e-amil: pirvulescustefan@yahoo.com. Pana vineri la ora 13 sunt in localitate, apoi o sa fiu plecat intr-un pelerinaj 3 zile.

    P.S. Ma iertati ca nu am scris in cea mai potrivita postare de pe acest minunat blog.

    ReplyDelete