Răstălmăciri

12.	Dacă un frate are o femeie necredincioasă, şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase.
13.	Şi o femeie, dacă are bărbat necredincios, şi el binevoieşte să locuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul.
14.	Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum ei sunt sfinţi.
15.	Dacă însă cel necredincios se desparte, să se despartă. În astfel de împrejurare, fratele sau sora nu sunt legaţi; căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace.
16.	Căci, ce ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui femeia? (I Corinteni, cap.7)

          Folosindu-se de cuvintele Sfântului Apostol Pavel unii duhovnici cu experienţă în Occident minimalizează importanţa tainei căsătoriei, spunând că important ar fi, în principiu, să existe fidelitate faţă de un singur partener şi nu consideră vinovaţi de curvie pe cei uniţi prin căsătorie legală. Există însă mai multe stadii ale acestui păcat. Nu pot fi judecaţi la fel cei care confundă validitatea tainei cu actul juridic (mulţi dintre părinţii noştri trăiţi şi îndoctrinaţi în comunism n-au avut habar că ar fi vreo diferenţă) cu cei pentru care promiscuitatea este un mod de viaţă şi n-au nici o intenţie de a întemeia o familie (oameni de moravuri uşoare care robesc poftelor).
          De asemenea aceşti păstori nu văd nimic în neregulă nici la căsătoriile între membrii confesiunilor religioase diferite, mai ales atunci când se obţine făgăduinţa ca pruncii să fie luminaţi cu Sfântul Botez. Canonul 72 de la Sinodul VI ecumenic ne lămureşte însă că biserica are o anumită rânduială pentru cei botezaţi (cărora nu numai că nu li se îngăduie să se cunune cu eterodocşi, ci chiar dacă au săvârşit aceasta să se despartă - greu cuvânt) şi alta pentru cei care au fost chemaţi la credinţă fiind căsătoriţi în legea lor.
           Vedem prin Vieţile Sfinţilor multe cazuri în care doar unul din părinţi era creştin (iată o mângâiere pentru femeile noastre necăjite care vieţuiesc cu bărbaţi necredincioşi botezaţi totuşi) iar legătura aceasta a rodit un vlăstar vrednic de slava cerească:
"Sfântul si maritul Mucenic al lui Hristos, Pantelimon, s-a nascut la Nicomidia din parintii Eustorgios, senator pagân, si Evula, o crestina; acestia i-au dat numele de Pantoleon."(aici)