Wednesday, August 17, 2011

Beţe-n roate

Credit: Free photos from acobox.com
           Cu o zi înainte de lăsatul secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului, am ieșit în parc cu copiii. Soțul meu își făcea planuri mari: vroia ca în perioada următoare să facă sfânta liturghie la parohie în fiecare zi. Ar fi vrut să-l ia cu el la altar și pe Ionuț, care are acum mai multă răbdare decât anii trecuți și nu mai face tulburare in timpul slujbei. N-a fost să fie așa. Chiar în acea seară, jucându-se cu cei mici, tati a căzut în mâna dreaptă și a făcut o entorsă urâta. Mâna i-a fost imobilizată 10 zile cu atelă gipsată, aşa că nu numai că n-a slujit zilnic, dar nici măcar de Scimbarea la Faţă nu-şi putea mişca degetele bine.
13. Veniţi acum cei care ziceţi: Astăzi sau mâine vom merge în cutare cetate, vom sta acolo un an (...)
14. Voi, care nu ştiţi ce se va întâmpla mâine, că ce este viaţa voastră? Abur sunteţi, care se arată o clipă, apoi piere.
15. În loc ca voi să ziceţi: Dacă Domnul voieşte, vom trăi şi vom face aceasta sau  aceea. Iacov Cap.4
Posted by at
Labels: ,

2 comments:

  1. Oana ManoleAugust 18, 2011 at 2:03 AM

    E adevarat draga nasa, dar eu propun sa privesti la "partea plina a paharului" (daca exista asa ceva in cazul acesta)! Eu cred ca in felul acesta nasul a putut face si ce poate nu ar fi facut daca nu ar fi avut mana imobilizata (de ex a ramas acasa in duminica respectiva si ne-am intalnit cu totii in parc, cu multa bucurie)!
    Doamne ajuta si multa sanatate tuturor!

    ReplyDelete
  2. AnonymousAugust 18, 2011 at 3:39 AM

    Asa e viata, nu se stie ce ne asteapta maine! Si ispite sunt in lumea asta cat carul...numai putere de la Dumnezeu sa avem sa le trecem...
    Doamne ajuta+ne!

    ReplyDelete

Subscribe to: Post Comments (Atom)