...din lume se comporta ca si cand:
- nu ar exista razboiul vrajmasilor nevazuti, ci singure nesimtirea si rautatea umana sunt motoarele faradelegilor
- in afara pacatelor grosiere lucrate in fapta nu ar conta curatia gandurilor si a inimii
- patima desfranarii este total nelucratore la mireni si doar calugarii trebuie sa isi ia masuri speciale de precautie.
Toate acestea sunt premise false. De aceea:
-nu putem sti daca un om pe care l-am vazut pacatuind e cu adevarat un netrebnic sau e un om razboit cum nu ne inchipuim (si la modul in care, poate, noi nici nu am rezista) de fortele intunericului
-trebuie sa ne rezervam si noi, cei din lume, timp sa punem lanterna constiintei prin ungherele sufletesti si sa curatam paienjenii ca sa se poata salaslui intru noi Lumina
- nu e indicata pentru nimeni o purtare sloboda fata de sexul opus (strangeri de mana si alte atingeri aparent banale, zambet si amabilitate speciala fata de cineva, convorbiri fara rost sau prea indelungate, preocupare excesiva a mintii in directii extraconjugale, nu mai vorbesc de flirt, complimente, ocheade sau glume cu subinteles plasate aiurea).
Toate acestea lucrate fiind ajuta mult in viata de cuplu, aducand liniste si sanatate duhovniceasca in relatiile cu oamenii si propasind smerenia si dragostea veritabila de aproapele (nu un soi de dragoste bolnava manjita cu necuratia gandului).
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
corect! in situatii din astea tot timpul ma gandesc la versetele din pildele lui solomon:
ReplyDelete11.Ca să nu suspini la sfârşit, când trupul tău şi carnea ta vor fi fără de vlagă,
12.Şi să zici: "Pentru ce am urât povaţa şi de ce inima mea a urgisit certarea?
13.De ce nu am ascultat de îndemnul dascălilor mei şi spre cei ce mă învăţau n-am plecat urechea mea?
14.Puţin a trebuit să nu mă nenorocesc, în plină adunare şi în mijlocul obştei".
(mihaela)