...sa gasesc o formula de acomodare cu relativismul acestei lumi. Nu am asteptari de la sistemul social ateu si sunt pe cale de a ma vindeca total de aceeasi greseala atat in ceea ce priveste latura administrativa a bisericii cat si atitudinea in afara bisericii a oamenilor bisericosi.
Am fost formata pe stiinte exacte, am cochetat serios cu matematica (mers pe la nationala ani la rand V-XI) si imi vine greu sa vad in jur atata laxitate si calcare de lege. De aceea simt ca m-ar odihni mai mult o realitate alb negru. Faptul ca trebuie sa ma strecor printre atatea nuante de gri ma face sa ma simt pe nisipuri miscatoare. Omul si implicit societatea creata de el imi par o intruchipare a unui melanj imprevizibil intre intuneric si lumina.
Totusi, deasupra tuturor acestor incertitudini planeaza linistea izvorata din siguranta ca nedreptatea omeneasca este doar o piesa in angrenajul lucrarii dreptatii divine, este ingaduita temporar si ne este ingaduit sa o gustam pentru a o fructifica duhovniceste.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Am citit de curand pe scribd "Suferintele mamei Blondina - o martira a Siberiei". Dupa ce citesti asa ceva, nu mai ai nimic de zis de societatea de azi. Sau Aspazia Otel Petrescu.
ReplyDelete