E plin Facebook-ul de imagini cu texte lacrimogene despre cum ar trebui sa fie barbatul care te iubeste si ce ar trebui sa faca. Bineinteles, majoritatea acestor pagini nu apartin vreunui barbat. In general nu pe ei ii preocupa cum sa se manifeste ca femeia sa se simta iubita, inteleasa si apreciata. Femeile (dezamagite de ceea ce intalnesc in viata reala) exprima in virtual ceea ce simt ca le lipseste, doar, doar va ajunge mesajul la inima cuiva si-l va ajuta sa se schimbe. Sau poate spera ca prin acele cuvinte vor ajuta alte femei sa recunoasca iubirea adevarata...
Mie mi-a ramas in inima ceea ce a spus Virgil Gheorghiu la o conferinta: "Dupa cum femeile nu pot fi un izvor nesecat de frumusete fizica, nici barbatii nu pot fi un izvor nesecat de tandrete." In completarea acestor vorbe am primit un raspuns din gura unui preot: "Dumnezeu este iubire, deci numai in har un barbat poate raspunde deplin acestei nevoi de afectiune a sotiei sale. Altminteri, omul e neptincios. Asta nu inseamna ca nu te iubeste, ci te iubeste la masura lui."
Barbatul ideal se gaseste cu rugaciune intensa. Dupa ce ai ales nu este deloc sanatos sa te uiti inapoi si nici sa cauti variante mai bune. E nevoie de credinta ca in omul cu care a ingaduit Dumnezeu sa fii unita gasesti tot ceea ai nevoie cu adevarat. Relatia se intretine (dincolo de tot ce intreprindem pe linie trupeasca sau psihologica pentru bunul mers al casniciei) tot cu rugaciune multa si cu lupte duhovnicesti cu propriile patimi.
La inceput iubirea e mare si acopera multe defecte. Dupa un timp incepem sa simtim tot mai des si tot mai acut imperfectiunile fiintei de langa noi. E greu sa accepti ca unele dintre aceste defecte sunt medicamente speciale pentru tine. Lucrand impreuna la mantuire si abordand cu sinceritate persoana iubita (iubita altadata, dar acum atat de incomoda) putem regasi sentimentul care ne-a unit initial. Dragostea aceasta lamurita in focul ispitelor te odihneste si te implineste mai mult decat cea dintai. Pentru a ajunge la ea trebuie insa multa rabdare si multa statornicie.
Saracul Virgil Gheorghiu bine ar fi fost s fi fost apreciat la adevarata valoare de catre romani in timpul vietii si sa fi tinut si conferinte:)
ReplyDeleteCred ca totusi e vorba de un pseudonim Virgiliu Gherghe, cu totul si cu totul alt om, alta viata, alt noroc ...:)
:) da, le-am schimbat numele.
ReplyDeletesa vezi ce-i mai incurc si pe copii cand ii strig
deci cuplurile necrestine sau in care un partener e de alta religie nu au sansa sa razbeasca
ReplyDeleteNu asta era ideea... Dumnezeu poarta de grija tuturor fapturilor lui.
ReplyDeleteCuplurile in care partenerii apartin religiilor diferite rezista daca cei doi nu sunt prea interesati de viata religioasa, sau daca unul e crestin si pentru Domnul face rabdare alaturi de celalalt.
Sa razbeasca... putin probabil sa-si doreasca cineva sa persevereze intr-o relatie care pare ca nu merge la inceput. Mai demult cuplurile erau stabile in virtutea presiunilor sociale si a traditiei. In epoca moderna religiozitatea profunda e in declin, iar divortul e la indemana mai degraba decat rabdarea. O marturisesc statisticile cam cat razbesc cuplurile in zilele noastre.
Privind imprejur, vad multa suferinta, mai ales in randul femeilor convertite mai tarziu, casatorite cu barbati necredinciosi: acestia din urma sunt o sursa de ispite. E drept ca orice ispita e un prilej de sporire, dar in casniciile astea nu putem vorbi de o dragoste implinita si linistita de ambele parti.
ReplyDeleteda...e greu...fara Dumnezeu ...aproape imposibil...
ReplyDelete