...am stabilit ca se merge impreuna cu fratii si surorile. M-am inspirat dupa modelul propus de Duggari.
Mi-ar fi placut intr-adevar sa am parte de tentative de "prietenie" mai spre sfarsitul liceului. Nu zic sa nu discute cu nimeni, ci sa nu urmareasca exclusiv pe cineva. Din perspectiva emotionala as zice ca e vorba mai degraba o perioada de observare, analiza, cunoastere si autocunoastere.
Sustin ideea asta pentru ca si daca gasesti persoana potrivita de la 14 ani, sunt putine sanse sa pastrezi o relatie platonica 4 ani si mai bine. Inseamna ca ai dat peste un tanar cu adevarat cucernic. Sunt cam sceptica in privinta asta. Duhovnicii pot confirma (sau nu?) acestea.
Abordarea asta de intalnire in grup a reusit sa se constituie intr-un test al intentiilor si profunzimii pe care o vor tinerii in relatie cu sexul opus. Se pare ca la o anumita varsta baietii nu sunt interesati de fetele care nu sunt o prada usoara. Eu le-am avertizat despre fenomenul acesta dinainte, dar daca ma opuneam intalnirii nu aveau ocazia sa si traiasca adevarul spuselor mele. Sper ca aceasta lectie de viata sa le spulbere naivitatea specifica varstei.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Ma bucur foarte mult ca ma pot folosi din experienta cu fetele voastre! spuneti-ne mai mult, cum a reactionat fata ca trebuia sa fieinsotita de frati si surosi,cum se raporteaza fetele la colegii de clasa,isi doresc iesiri in locuri de distractie? cum a reactionat parintele fata de momentul descris mai sus? am inca fete mici, dar recunosc ca am temeri mari cand ma gandesc la perioada adolescentei.Se pare ca in familia dvs, provocarile au inceput.Maria
ReplyDeleteNu a avut nimic impotriva. Au mers chiar toti 6 :) Eu nu aveam pretentia decat sa mai fie cu o sora mai mare. Cele mari au cantat pe note muzica psaltica (baiatul in cauza e teolog), iar cei mici s-au zbenguit pe langa banca din parc. Baietii au avut biciclete.
DeleteNu isi doresc iesiri cu colegii in locuri de distractie, fiindca se pare ca nu le distreaza aceleasi lucruri, nu apreciaza acelasi gen de muzica.
Parintele a luat la cunostinta si nu si-a exprimat vreo opinie, avand siguranta ca totul se va termina rapid (asa cum s-a si intamplat).
La 14 ani am avut si eu o frumoasa relatie platonica cu un baiat deosebit, caruia ii port recunostinta si dupa aproape 20 de ani pentru respectul cu care m-a tratat. Relatia s-a terminat de la sine, fara resentimente, insa pot spune ca m-a marcat pozitiv. Prima experienta sentimentala ne afecteaza mult si imaginea despre sine si ceea ce cautam la partenerul de viata. Delia
ReplyDeleteooo, ce frumoasa fata ai! Sa te astepti la multe propuneri de intalniri :)
ReplyDeleteCat despre intalniri la 14 ani, vorbesc din experienta colegelor si vecinelor: acolo unde s-a format o relatie din liceu asta a durat pe viata. S-au dezvoltat impreuna, au construit ce le place, ce vor, au avut timp sa greseasca, sa se descopere, au trecut impreuna peste greutati, sunt fericiti si impliniti. Asa sunt nasii nostri, asa sunt niste prieteni acum peste ocean, asa e vecina de la etajul 2 din copilarie(din nefericire, sotul i-a murit la 33 ani).
Da, am mai avut colege de liceu ce au iesit cu baieti pt 1-2 ori, pt 1-2 luni. Au trecut ca vantul. intalnirile erau de genul: ieseam toata clasa la cinema, ei 2 cica impreuna. Sau se intalneau/invitau la aniversari/mers la picnicuri etc. (de, oras de provincie, si bancile din parc aveau cate o matusha curioasa ).
dar fata ce parere are ca se vorbeste desprea ea pe un blog public? Eu cred ca ar trebui sa-i lasam sa-si traiasca in discretie tineretea...
ReplyDeleteNu consider ca am dat detalii picante. In caz ca nu te-ai prins, ideea nu era s-o discut pe fie-mea, ci sa sugerez un tip de intalnire mai putin practicat la noi in tara: intalnirea fetei nu singura, ci insotita de membri ai familiei.
ReplyDeleteEu ma bucur pentru ideea pe care mi-ai dat-o, pentru ca mai am putini ani pana ma voi confrunta cu intamplarile adolscentei.
ReplyDelete