După îndelungi discuţii despre cum stă treaba cu oamenii mari, refuza cu îndârjire să se apropie de oliţă. De ce? Simplu:"m-e fică de olită" Aşa că a trebuit să amplasăm 2 oliţe în două camere în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului ca să observe că sunt absolut inofensive. Ba, mai mult, ne-am aşezat toţi demonstrativ pe rând pe olită (inclusiv eu) ca să se vadă cât de bine ne simţim.
Am trecut apoi la etapa a doua, fiindcă vremea caldă a ţinut cu noi: fără Pampers. Aici procesul a fost mai abrupt decât mi-aş fi dorit, în sensul că nu prea i-a plăcut,m-a rugat să-i pun scutecul din nou (şi eu am fost nemiloasă) şi s-a constipat, neconcepând să se uşureze alfel decât până atunci. Am făcut ceva care mi-a uşurat puţin munca de a-l pune pe oliţă: l-am lăsat cu funduleţul gol ca să nu mai am de dat jos nimic în drum spre oliţă , mai ales că mai tot timpul sunt cu Elena în braţe. În felul acesta nici nu a trebuit să aştepte cele câteva secunde critice (care adesea "fac diferenţa") până la destinaţie.
Băieţelul meu se aşeza de-acum pe oliţă, şi spunea "am făcut" dar nu reuşea de fapt nimic. Oliţa era goală. "Asta e apă, mami, pişu e galben!" La început am avut trei accidente pe mochetă, de dragul căreia am hotărât să schimb tactica: ştiind că susurul apei de la duş e un stimul irezistibil, l-am pus de câteva ori în cadă. Am impresia că şi-a clarificat senzaţia de evacuare cu ocazia acestor pişuri la comandă.
A treia zi dimineaţă m-am lovit iar de refuzuri şi i-am zis (cam răstit ce-i drept): "Fii atent, aici e oliţa, când îţi vine să faci pipi, te aşezi pe ea!" şi am plecat din cameră. Nu mă aşteptam să meargă. După un timp l-am auzit ţipând "Aaaaa!" şi m-am dus la el. Ce să vezi? "E mare şi galben" a constatat el victorios.
Cu constipaţia am rezolvat a patra zi, spontan.
Mai avem o problemă: pe afară e nu ne putem căra cu oliţa după noi :)
Ce simpatic si refractar e :) La noi, la a treia, a functionat exemplul fratilor mai mari. Asa ca a inceput sa ceara la wc (fara colac adaptor!) pe la 1 an si 5 luni, de am zis, va ce copil precoce am :) Dar lucrurile au ramas la acelasi nivel pana dupa 2 ani (e drept ca nici eu nu am insistat in vreun fel, am pus-o doar daca a cerut), iar acum cateodata imi mai cere "petzu" cand are ea chef sa nu se mai streseze si sa ii dea drumul oriunde :) Asta a fost singurul aspect la care am fost transanta, sa nu i-l dau "la liber", pt. ca atunci cand e fara cere la wc, iar cand il are acolo ii da drumul in el fara retinere, ba chiar se mai stramba la mine si incearca sa ma faca sa rad (cu succes!) daca o intreb de ce nu a spus, sa faca la wc. Succes pe mai departe, asa cred si eu ca vara e cel mai bun moment de scos scutecul din uz.
ReplyDeleteCitand-o pe Ilinca, nu pot sa spun decat: "nininate" (minunat) :)
ReplyDeleteEu am uitat sa spun ca am facut antrenament in perioada toamna trecuta-vara asta: facut in cada cum ai spus si tu, facut chiar si pe toaleta cu capac reductor, inainte de baie. Insa cred ca pe toaleta nu-i era chiar confortabil, ca nu mai facea.
Si noi suntem la dezvatatul de pampers si pentru ca este cald am inceput sa nu ii mai pun scutecul. A facut de cateva ori pe covor, dar nu am incotro. La olita urla mai ales cand o trece ceva pentru ca i se pare ciudat sa faca acolo. Face putin si apoi se abtine pana ii dau pantalonii si face in pantaloni. Sunt mereu in criza de pantaloni uscati si pentru ca la fel ca tine sunt cu cel mic mai mereu in brate e o nebunie. Am impresia ca altceva decat sa aleaptez si sa o pun pe Ioana pe olita nu mai fac.
ReplyDeleteDiana, imi permit sa-ti spun sa o mai lasi pe fetita o vreme. Fiind tensionata ii transmiti si ei, starea ta.
DeleteVa fi bine, iti spun din experienta :)
Doamne, ajuta!
E foarte mult şi aşa ceea ce faci.
ReplyDeletePai chiar nu mai faci altceva Diana,draga...Stii parintele Arsenie Boca zicea ca parintii sa ia considerare urmatorul fapt:copiii trebuie sa fie facuti nu mai des decat ingaduie firea,daca te duci la cealalta extrema ies slabi,si fara putere,nu-s buni de trai-aici aproximez ce a zis parintele Arsenie.Adica sa faci copil din an in an,este cam habotnic,pentru ca nu stii cum sa te imparti intre copii,cel mic in brate alaptand,sau celalalt care are tot atata nevoie de tine,cred ca nu are Ioana nici 2 ani...e foarte greu.Sa zicem ca celelalte fetite au mai crescut dar si Ioana are nevoie de tine tot atata cat nou-nascutul.Daca peste 5-6 luni ramai iar gravida ce faci?O iei de la capat?
ReplyDeleteCrina,cu mila dar cu foarte putina intelegere.
Si cam cat de des ingaduie firea? Daca ramane gravida, nu e logic ca firea a ingaduit-o?
DeleteCrina, este interesant ca il citezi pe parintele Arsenie Boca. Ma gandesc ca practici abstinenta de ai doar doi copii? Parintele Arsenie recomanda abstinenta pe perioada alaptarii, ceea ce ar trebui sa rareasca sarcinile. Dar este o nevointa la care trebuie sa se inteleaga amandoi intr-o familie, cu multa rabdare daca se poate. Cine nu poate, este mai indreptatit in fata Domnului cu o "casa de copii" decat cineva care foloseste preconceptia (sub orice forma) si are unul sau doi copii. Ti-am mai citit mesajele si de multe ori m-am abtinut sa comentez ceva, dar acum chiar m-a intrigat ca te argumentezi cu parintele Arsenie...
ReplyDelete"Vai de cel ce zice către părinte: "Pentru ce dai naştere?" şi femeii: "Pentru ce ai copii?"
ReplyDeleteAşa zice Domnul, Sfântul lui Israel şi Ziditorul său: "Îndrăzniţi voi oare să Mă întrebaţi despre cele viitoare şi să daţi poruncă lucrului mâinilor Mele? (Isaia 45, 10-11)
Hmm...cred ca incercati sa va mintiti singure,sa va ziceti ca asa e mai bine,dar oare nu sotul este cel egoist in acest caz?Pentru ca voi duceti greul efectiv,el isi ia si pleaca si la serviciu si va lasa acasa cu copiii,cu gatitul si restul,bineineles sunt cazuri cand sotul ajuta cot la cot cu sotia,dar EFECTIV FEMEIA DUCE GREUL CASEI.Ea se chinuie cu copiii(ii poarta in pantece,ii naste,ii alapteaza,se chinuie noptile cu ei cat sunt mici ,deseori nu doarme,apoi cand cresc ea este cea care se ocupa de educatia lor la scoala,gradinita)Cat la suta din toate acestea ajuta sotul?Si cu ce drept vine si zice:ca sa mai facem copii?Adica lui ii e totuna sa lase sotia insarcinata o data pe an sau la 2 ani ma rog si isi vede de treaba dar la chinul ei se gandeste oare???
ReplyDeleteSi intreb prin alta prisma:ca si preoteasa ,asta e datoria tuturor preoteselor?Sa stea acasa la cratita si sa schimbe pampersi pana la varsta menopauzei?Am vazut preotese model,virtuoase,de o blandete rara,care vindeau lumanari,se ocupau de trebruile bisericii,cantau la strana,ele faceau coliva,ele erau pilda pentru femei,si copii lor modele.Nu pot uita o preoteasa ce avea 3 fete toate cu batic si nelipsite de la orice slujba( si nu era formalism,credeti-ma).Cred ca acesta e modelul de femeie crestina,nu sa te opresti la un copil dar nici sa torni pana nu mai poti de oboseala...Caci cred ca si aici diavolul are portitele lui.O data un om impovarat,avea 7 copii si se duce la duhovnicul lui si ii zice ca se ajunge greu cu banii,ca au ajuns sa cerseasca pentru mancare,etc si copiii erau facuti din an in an,la care duhovnicul i-a zis:Nici sa exagerezi nu e bine,caci unii zic ca firea e sa nasca si nasca si tot fac la copii in nestiinta..si i a dat canon sa se infraneze o perioada ca sa poata face fata sotia treburilor si el sa adune bani si sa munceasca.
Deci orice exces nu este bun.Si ca sa nu mi sariti in cap imi doresc si al 3 lea copil,nu a venit ca nu a fost sa fie,nu ca m 0am protejat.
Crina
Fetita are doi ani. Da, are nevoie de atentie la fel cum a avut si prima fetita dupa ce am nascut-o pe a doua. Am spus ca am senzatia ca nu mai fac nimic altceva, nu ca nu mai fac. Cand am invatat-o pe prima fetita la olita tot asa ocupata ma simteam. Oricum, deja a inceput sa se aseze singura pentru ca se simte foarte fericita cand o laudam. Acum se aseza chiar prea des si dupa ce face o picatura icepe sa se laude singura:"Avooooo! Piiiipiiiii!". "Cotcodaceste" de mama focului pentru o margica :)
ReplyDeleteCrina eu sunt de acord ca femeia duce greul casei, daca sotul este la serviciu si asigura venitul casei. Dar cred ca aici e o mare responsabilitate pe umerii sotului, aceea de a sustine financiar 100% o familie, gandul ca toate cheltuielile casei atarna de munca lui, doar gandul acesta cred ca este coplesitor. Deci fiecare, in felul lui, duce "greul casei". As spune chiar ca e mai grav daca sotul nu aduce bani in casa o luna, sa zicem, decat daca femeia nu face treaba o luna. Adica, urmarile asupra familiei pot fi mai dramatice. Situatia pe care tu o descrii in prima parte a mesajului nu infatiseaza o familie crestina.. nici din punctul de vedere al femeii, nici al barbatului. Adica tu vezi femeia abuzata, iar eu cred ca nu se poate vorbi de abuz acolo unde este jerfa din ambele directii. Nu prea ai cum sa faci copii din an in an daca respecti perioada de alaptare, apoi zilele de post, sarbatorile etc. Apoi cine vrea sa isi asume o infranare de lunga durata e liber. Cine nu le respecta, din neputinta sau alte motive isi asuma copiii pe care ii poate da Domnul. Cam astea ar fi caile mantuitoare, restul sunt mai.. riscante.
ReplyDeleteDar eu nu inteleg, tu faci apologia infranarii aici sau a preconceptiei, ca mi se pare ca te contrazici, din cate imi amintesc si din mesajele anterioare pe care le-ai mai scris. Oricum ar fi nu cred ca e frumos sa vii aici sa spui "de ce nu va infranati" sau "de ce nu va feriti". Si mai ales sa insisti atat, stii tu vb. aceea "cine se scuza se acuza", adica atunci cand te exprimi prea mult fara sa ti se ceara parerea ceva nu e in regula. Daca ma mint pe mine insami (ma mint, ma rog, citind Scriptura si Parintii Bisericii), cu ce te deranjeaza pe tine atat de mult? Fetele aici ti-au raspuns tot timpul frumos, iar tu ai vb tare urat cu Ecaterina uneori. Si nu inteleg de ce? Este totusi spatiul ei, chiar daca virtual, si nu e frumos ce faci. Imi cer iertare daca am suparat pe cineva care citeste aici.