Ortodoxia...

...nu este o religie de larg consum, ci o initiere pe urcusul caii inguste. Este greu de digerat de catre omul ultra-rational al secolului XXI. Ea opereaza cu taine si cu experiente mistice inaccesibile din exterior. Este incomoda, fiindca cere smerenie si jertfire de sine. Luata formal, e chiar ciudata: pupam oase de mort, il mancam pe Hristos, ne dezleaga un popa pacatos.

Daca nu are cineva darul apostolatului, cu greu poate vorbi unui indiferent religios despre margaritarele bisericii. Eu simt o mare dificultate in a aborda si porni o discutie de la zero cu oamenii care nu arata niciun fel de deschidere spre lumea credintei. Simt nevoia sa am ca punct de plecare in conversatie dorinta sincera a interlocutorului de a cunoaste cate ceva despre Dumnezeul meu. In rest, predica mea ramane una tacuta, a tinutei si atitudinii.

Am observat ca membrii altor confesiuni nu procedeaza asa. Unii au chiar un stil incisiv, agresiv. Am notat aceste ganduri fiindca am asistat de la distanta la o tentativa de scolarizare biblica impusa in strada. Ma simteam jenata ca numele Domnului era invocat intr-o situatie atat de penibila. Sarmanii oameni, chiar cred ca sunt trimisi sa lumineze lumea cu de-a sila...