Friday, January 30, 2015

Colectionam...

...chei, cheite si cheisoare
acesta e doar un inceput
presimt perseverenta

O gargarita...

...zgribulita (suntem totusi in ianuarie) care s-a aventurat prin gardina blocului a avut sansa sa se intalneasca cu Grigoras cel milos, care a luat-o in casa.

Fluturi origami

sau
sau, cel mai rapid


Torticolis

si partea 2, 3, 4, 5, 6, 7

si mai pe larg

Sunday, January 25, 2015

:)

Sambata dimineata am fost foarte ocupata: am montat impreuna cu frate-meu niste rafturi si un cuier. Pusesem hainele in masina de spalat, turnasem si detergentul, dar uitasem sa pornesc masina de spalat (in ultimul timp uit la greu). Trimit eu pe Eca sa faca trebusoara asta.
"Mami, pe ce buton sa apas? Mami, da' nu s-aprinde!"
"Pai vezi sa nu fie intrerupatorul de la prelungitor pe 0. Da-l pe 1!"
"E pe 1, si nu se aprinde nici un beculet la masina."
"Da-n priza e bagata?"
Tipete: "Daaa! Vino tu, ca nu mergeee!"
Fata mea de nota zece pusese in priza stecherul cam asa:


Cine sa fie...

... fetita aceea vorbareata care hraneste lebedele din parc intr-o noapte de iarna?
Nimeni alta decat Elenita, care seamana la capriciozitate cu mama ei, care mama isi plimba bebelusul cu caruciorul prin parc intr-o noapte de iarna:
O fi anapoda plimbarea asta, dar cand te-apuca dorul de duca trebuie sa te duci, n-ai ce face :)

Compuneri

Cand era mica Maria mea avea o deosebita placere sa inventeze povesti. In calatoriile lungi cu masina  n-aveam nevoie de cine stie ce jucarii, fiindca mi-i tinea pe fratiorii mai mici cuminti, cu ochisorii atenti la ea, de parca uitau de bancheta ingusta si tare a Logan-ului. Mai tarziu a inceput sa scrie, ba romane, ba memorii :) si scrisul era pentru ea o bucurie.

Acum invata foarte bine, este olimpica la romana, dar... dar am trait s-o aud pe ea, care turuia ore in sir numai din imaginatie, oftand: "Offf, iar am o compunere despre toamna..." Cand am descusut-o, am dezlegat misterul: "Pai asta e a patra sau a cincea care trebuie s-o scriu saptamana asta!"

Am incurajat-o, fiindca mi s-a parut ca era neplacut surprinsa de senzatia de gol pe care o avea cand trebuia sa astearna ceva pe hartie. Nu era obisnuita cu sentimentul asta. "Marii scriitori au scris dintr-un imbold launtric ceea ce au scris, mama. Ceea ce compui din obligatie nu prea are valoare. Daca Eminescu n-ar fi fost indragostit niciodata, de unde si-ar fi luat entuziasmul creator?"

Deci cam asa se distruge la un copil bucuria de a pasi in lumea literaturii. Nu-l lasi sa mai infloreasca si spontan, ci ii spui cate flori pe ram sa faca si ce distributie sa aiba.