...cand esti cat pe ce sa nasti prematur fiindca te-ai neglijat mai bine de jumatate din zi ca sa porti de grija altora si stii sigur ca nu se observa cat ai fortat nota in ceea ce te priveste (doar ai facut ceva ce trebuia sa faci) cu atat mai mult nu isi va aminti nimeni episodul ca pe ceva deosebit.
Azi chiar m-am obosit peste masura si a trebuit sa zac in pat toata seara, fiindca ma simt datoare sa las totul rezolvat in urma atunci cand voi naste. Fiindca a venit pe neasteptate vremea calda, am inceput inspectia prin dulapurile baietilor, in cautare de haine mai subtiri. Am inceput cu Ionut, care efectiv a expandat de anul trecut, asa ca tot ce avea in sifonier a fost frumusel expediat la bunica acasa in asteptarea lui Grigo.
M-as fi dus la second hand, ca sa fac economie, dar la second te duci cand ai timp, energie si partener rabdator de cautare, nu cand esti presata din toate cele trei directii.
Am facut deci o incursiune in magazine dupa noi tricouri (Ionut e o specie care nu poarta bluze cu maneca lunga nici iarna) hanorace (neaparat cu fermoar si gluga) pantaloni de trening lungi si scurti. Pana am gasit, pana a probat, pana a facut fitele de rigoare, au trecut vreo trei ore de stat in picioare.
Mi-a venit rau pana la urma si nu am mai stat sa isi ia si camasi (macar una pt botezul sora-sii, ca in rest nu are ochi sa vada nici macar tricouri polo) si pantaloni clasici. Chiar incepusem sa cartesc, ca am umblat dupa desertaciuni, si mai ales ca am irosit atatia bani. Am ajuns acasa pe la 14.30 hipoglicemica, cu picioarele butuc, uterul facut ghem si cu dureri mari de spate.
In seara asta insa, am primit o mangaiere: o mica atentie venita de departe, de la un parinte drag noua: cateva sticle de vin pt slujba (confirmare pt parintele meu sa indeseasca savarsirea sf liturghii) si un plic cu bani pt mine (cam cat am cheltuit de dimineata) ca sa nu ma mahnesc peste masura cand dau cezarului ce e al cezarului.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
👍👍👍👍👍👍👍👍👍
ReplyDeleteIonut e mare, nu ar merge singur sau insotit de o sora? Sambata am mers si eu cu alexia, cea mare la unele cump. Celor mici le cumpar fara sa fie de fata. Iau dupa mine cateva hainute care le vin.
ReplyDeleteNever😊. Uraste cumparaturile in general si cele de haine in special.
ReplyDeleteCa si incurajare eu la ultimile 3 sarcini am lucrat pana in ultima zi si din prima zi in care am ajuns acasa de la maternitate. Lucram de acasa era nevoie de bani. Nu ma pot victimiza prea tare pentru ca mult ajutor si putere am primit de la Domnul.Ba inainte de Ioan alergam cu Nectarie pe la spitale desi urma sa nasc, pentru ca il durea rau burtica si nu stiam ce are. Si am dus sarcinile destul de greu. La prima am stat in pat din sapt 22 cu col deschis 2 cm. N-ar fi zis ca in urmatoarele sarcini voi putea munci cum am muncit. Ajuta Domnul si Maicuta Lui mereu. Post binecuvantat!
ReplyDeletePost binecuvantat! Ultimii doi copiii I-am nascut (la 37 si 38 s) dupa niste accese turbate de curatenie cu spalat pe jos, schimbat paturi facut mancare etc. Aveti grija!
ReplyDeletePS. Sambata am reusit sa-i iau si eu la fiul meu o camasa...nu stiu prin ce minunte l-am convins si si-a ales-o. Stiu ca tremura numai dupa hanorace si bluze cu fermoar sau tricoruri cat mai sport dar dupa camasa am plecat si cu camasa ne-am intors:-).
Eu am nascut intotdeauna m tarziu decat termenul. Nu stiu insa ce poate aparea de data asta. Vad ca m-am linistit.
ReplyDeleteEcaterina cand e termenul?
ReplyDelete1 aprilie. Fiind estimata ecografic m micuta, s-ar putea sa mai astepte pana pe 10
ReplyDeleteSa fie intr-un ceas bun! Fiul meu Radu face 10 ani pe 01 aprilie.:-)
DeleteMai aveți puțin timp și o țineți la piept pe Anastasia 💗 Sa va ajute Domnul Hristos sa treceți cu bine și sa va bucurați mult .... Bucurie și pt micuță(Anastasia) și de Învierea Domnului.
ReplyDeleteDoamne ajuta sa vina cu bine sanatoasa! Eu sunt nascuta in 23 martie. Anul asta schimb prefixul. Ca un fapt minunat numele meu e Larisa Gabriela. In 26 e soborul sfantul arhanghel gavril si sf larisa. Eu atunci am iesit din spital si mi-au facut actele. Evident e doar o "coincidenta" ai mei habar nu aveau ce e in calendar.
ReplyDeleteCe frumos!
DeleteCand citesc aici cate duceti dvs si alte mame, cum e Larisa de mai sus, ma apuca o rusine de mine insami...am o mare neputinta sufleteasca care se resfrange si asupra trupului, nici in mod normal nu mi se pare usor nimic, desi nu ma pot plange de nimic, dar acum cu sarcina totul mi se pare infiniiiit de complicat si greu si imi vine sa plang de dimineata pana seara, desi in afara de ca stau cu copilasul mai mare si fac prin casa una alta nu fac nimic....vai si amar...
ReplyDelete