Wednesday, January 16, 2019

Mi-au placut...








...prea mult ca sa le distribui numai pe wapp. Rusii sunt mari artisti
Posted by at
Labels:

8 comments:

  1. AnonymousJanuary 16, 2019 at 10:46 PM

    Cata frumusete...

    ReplyDelete
  2. AnonymousJanuary 17, 2019 at 11:29 AM

    Oricât de artistic ar fi sau oricâtă dragoste ori evlavie ar vrea să inspire, mie nu îmi place să văd florile rupte din rădăcină. Acest tip de aranjamente este plăcut ochiului, poate prea plăcut chiar... Nu-i tot un fel de desfrânare? Nu știu cum, dar în Athos nu am remarcat flori nici în biserici, nici pe mormintele Sfinților și ale Cuviosilor adormiți. Bănuiesc că împodobirea excesivă a icoanelor este caracteristica femeii... Sunt de la Diveevo imaginile?
    Andreea (bărbată din fire)

    ReplyDelete
  3. ecaterinaJanuary 17, 2019 at 10:51 PM

    Da, de acolo.
    Ei, desfranare e mult spus. E clar ca nu e stilul ascetic😊

    ReplyDelete
  4. AnonymousJanuary 20, 2019 at 4:01 AM

    Si mie mi se pare minunat! Dacă nu merita aceste lucruri sfinte împodobire cu flori pure, atunci cine? :( Bănuiesc faptul ca au făcut aceasta la hramul Sfântului. ...nu ca sacrifica lanuri de flori zilnic...sa spui ca aceasta este desfrânare mi se pare o blasfemiere. ..desfrânarea e legata doar de cele lumești. Alina

    ReplyDelete
    Replies
    1. AnonymousJanuary 20, 2019 at 9:57 PM

      Alina, iartă-mă, dar orice exces este o formă de desfrânare. Cine a văzut atâta împodobire a rămas cu gândul la podoabe, s-au limitat la aprecierea celor care au împletit coronițele respective și la sponsorii care le-au plătit, nu la slăvirea lui Dumnezeu, nu la cinstirea sfinților reprezentați în icoane sau din raclă, nu la rugăciunile rostite la slujbele săvârșite acolo, la asta mă refer. Sigur nu sporești duhovniceşte în prezența excesului floral dintr-o biserică decât dacă te lasă rece și te axezi pe altceva.
      Andreea

      Delete
  5. AnonymousJanuary 22, 2019 at 12:30 AM

    Excesul floral, alimentar, vestimentar dar și în materie de judecata, este numai în lume. "În ochiul rău și ce este bun se strâmbă așa cum în cel bun, orice lucru rău se îndreaptă! " Este o prefigurare a Raiului, cu siguranță, lor chiar li se cuvine. Aici sunt trupuri de Sfinți! Așa cum nu poți prisosi în rugăciune și post oricât de mult ai face aceste lucruri mantuitoare, așa și ofranda de flori adusa nu poate fi în exces pentru Domnul. Aur, smirna si tămâie au pus la picioarele Lui.La rugaciune privirea nu are ce căuta împrejur, orice cuvânt al rugaciunii ti se adresează pentru starea păcătoasă. ..nu mai ai voie sa judeci înaltimea stranelor sau lungimea parului vecinului. Te duci în biserica sa judeci faptele sau alegerile preotului sau te închizi în păcatosenia ta si mulțumești ca ai fost primit peste pragul bisericii, ca suntem mai goi și mai murdari decât Maria Egipteanca când a venit pentru prima data la biserica :(doar asta ne desparte pe noi de Domnul: părerea noastră eronata legata de lucrurile Lui. Ce bine dacă ar exista tot așa o scrupulozitate în lepădarea păcatelor.
    Pe asta mizează vrăjmașul, pe vederea paiului din ochiul aproapelui și nu a barnei din ochiul propriu. Omul nu sporește duhovnicește din pricina grijii pentru altele decât păcatele lui, nu vom avea absolut nicio scuza la Judecată. Nu uita, cei pe care i.a lăsat Domnul sa dețină Adevărul au smerenia și se considera gunoi... nimeni pe lumea asta nu se va putea mântui dacă nu se smerește. Oceane de flori as pune la picioarele lor numai sa mă smeresc cu adevărat macar în ultima clipa a vieții așa cum au făcut.o Sfintii :((( În fiecare zi ne punem pe tronul Domnului judecând :((((
    Sfinții n.au mai văzut miile de defecte ci le.au găsit pe toate în ei...Suntem departe tare de mântuire și, mai mult, habar n avem de induhovnicire în astfel de cazuri. O preoteasa

    ReplyDelete
  6. AnonymousJanuary 22, 2019 at 5:27 AM

    De acord, dna preoteasă, nu contestă nimeni cuvintele duhovnicești pe care le amintiți. Le cunoaștem și ne străduim să le împlinim. S-a simțit cumva cineva judecat?
    În tinerețe, deși îmi plăcea să duc flori săptămânal la o anumită biserică unde se afla racla cu sfintele moaște ale unei sfinte la care țin mult, unul dintre preoții de acolo m-a luat la bani mărunți și m-a mustrat că îmi caut propriul confort sufletesc "făcând gesturi colorate deșarte, nefolositoare, de ochii lumii, în defavoarea unei relații personale directe cu Dumnezeu și cu Sfinţii Săi" (exact așa s-a exprimat), pentru simplul fapt că adusesem acele flori regulat, timp de câțiva ani... M-am mâhnit tare atunci, dar am început să înțeleg totul altfel. Eu nu mai văd acum rostul florilor în biserică, atâta tot. Nu e prea multă filosofie aici. Cât despre preînchipuirea Raiului, este pretutindeni în natură, numai să deschidem noi ochii...

    Andreea (și soțul meu este preot, Dumnezeu să ne ajute!)

    ReplyDelete
  7. ecaterinaJanuary 23, 2019 at 3:38 AM

    Oamenii obisnuiesc sa aduca acest gen de "ofrande" si cred ca Dumnezeu primeste orice ne straduim sa facem pentru El. Nu stiu daca sa consideram ca ele se fac in detrimentul lucrarii duhovnicesti. Omul lucreaza pentru suflet si prin mijloace materiale. Nu cred ca exista lucrare duhovniceasca facuta strict in duh, ci ne sunt date cele trupesti ca sa le folosim ca expresie a dragostei fata de Dumnezeu. Ideal este sa ne desprindem cat de mult de materie, dar fiecare o face pe masura intelegerii lui, dupa cum spuneti. Ceea ce pentru unii pare risipire si scadere, poate fi o fapta buna a altuia mai "mititel" (in sensul de prunc)
    La impodobirea exterioara a bisericii si obiectelor de cult nu cred ca au renuntat nici grecii. Eu, una, am vazut adevarate dantelarii sculptate la ei, arhitectura cocheta a lacasurilor de cult si in general, multa grija si pentru aspectul exterior in ceea ce tine de cult.
    Pustnicii sau cei care construiesc biserici in conditii de mare stramtorare cred ca sunt singurii care nu isi manifesta decat minimal simtul estetic in cele ale duhului.

    ReplyDelete

Subscribe to: Post Comments (Atom)