Jocuri

         Convinşi tot mai mult de rolul educaţional al jocului, copiii mei au început să citească despre jocurile care stimulează dezvoltarea psihomotorie la sugari şi să pună în practică tot ce au citit. Cartea din imagine zace în biblioteca mea de când am născut primul copil, dar pe mine nu prea m-a atras (auzi, să mă-nveţe altul cum să mă joc cu copilul meu :-)) De când am venit cu Grigo de la maternitate fetele au citit-o, hotărâte să nu-l lase pe cel mic să se plictisească (prima poveste pe care a auzit-o Grigo a fost la vârsta de o săptămână - "Prâslea cel voinic şi merele de aur", spusă cu entuziasm de Ionuţ, care nu a avut nici o clipă gândul că un sugar nu ar înţelege). Pentru 0-1 an sunt în special jocuri care insistă pe o stimulare senzorială cât mai complexă: tactilă, vizuală, motorie, olfactivă, kinestezică, auditivă (urăsc orice înseamnă zdrăncăneli excesive, dar se pare că nu asta e şi opinia piticilor) Am fost încântată să văd o dovadă evidentă a teoriei conform căreia copiii se autoeducă, selectându-şi singuri domeniile de interes. Instinctiv, ca viitoare mămici, fetele au simţit nevoia să ştie ce-i de făcut cu un sugar. Pentru că sunt totuşi copii, s-au gândit că nevoia de a se juca este prima care ar trebui satisfăcută şi s-au informat cum se pot juca cu un copil care nu merge şi nu vorbeşte.