...spre 40 de ani nu mi-am ingrijit deloc tenul. As putea spune ca m-a preocupat doar pastrarea sanatatii in general, si ca efect colateral, am ingrijit tenul din interior spre exterior, cum se spune: hidratare, eliminarea dulciurilor (cand cu acrivie, cand cu indulgenta), zeama de oase (colagen), vitamina C, grasimi naturale sanatoase etc. Ca particularitate as mentiona ca nu folosesc sapun pentru igiena fetei, ci doar apa rece sau calda si ca nu ma expun la soare foarte mult.
Cand am inceput sa vad in oglinda primele semne de imbatranire am inceput sa ma gandesc ca poate ar trebui sa arat bun simt si fata de ten. M-a motivat mai ales faptul ca am copii mici si as detesta sa le spuna lumea ca sunt bunica lor. Chiar si asa, investitiile de timp si bani in directia cosmeticelor au fost mai mult decat minime: mi-am luat o data de prin Lidl ceva, apoi de la Apicola. Singurul produs mai sofisticat achiziționat a fost uleiul de argan. Faptul ca le-am cumparat nu inseamna ca le-am si folosit 😊. Am fost de o inconsecventa greu de anticipat (uitam cu saptamanile) , fiindca de obicei sunt o persoana disciplinata si fac ceea ce imi propun.
Nu am facut o prioritate din felul in care arata fata mea. Opinia mea despre ingrijirea faciala se afla undeva la mijloc intre Pateric si revistele Avon. Nu cred ca am procedat corect cu delasarea totala vreme de 20 de ani (uneori neglijam si sa ma spal pe fata) dar observ ca nu mi s-a naruit aspectul ca unei case lasate in paragina, deci nu e mare bai nici daca nu te preocupa problema. Mai cred ca o ingrijire excesiva, pe langa faptul ca e un semn de boala sufleteasca si o grava confuzie a esentei umane cu trupul, duce la o deteriorare mai rapida a tenului (mai ales daca nu iti permiti decat produse mediocre). Apoi oricat s-ar stradui cineva, nu poate trece bariera factorilor genetici prin mijloace obisnuite.
Bineinteles inteles ca stiu dictonul cu frumusetea care vine din interior si constientizez sarmul ridurilor de expresie. A combate insa accelerarea procesului de imbatranire e un gest important de atentie si delicatete pentru cei care tin la tine. Asta pentru ca observarea imbatranirii fetei la o persoana draga intristeaza automat, chiar daca nu aduce constient gandul despartirii prin moarte. Asa vad eu deocamdata lucrurile, s-ar putea sa gresesc.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Cred ca ai dreptate. De la 35 de ani am observat semne de imbatranire si la mine si la sot si am simtit ca ma cuprinde in mod subtil fix teama despartirii prin moarte.
ReplyDeleteEu de copil vedeam bunicii, parintii tot mai ridati si mereu ma intristam, uneori plangeam. Cand m-am marit nu m-a mai afectat...
ReplyDeleteFoarte adevarat!Si eu ma aflu in aceeasi barca, 43 de ani cu un sugar de 6 luni in brate. Simt ca ii sunt datoare sa nu ma las si da arat decent. Cred ca tenul e important dar nu doar el conteaza ci si o postura tinereasca dobandita printr-un stil de viata activ, sanatos. Kilogramele in plus sint un mare dudman in aceste sens. Dumneavoastra v-ati pastrat excelent don acest punct de vedere.
ReplyDeleteCred ca in pastrarea tineretii tenului excesul de zel mai mult strica.��Factorii genetici si echilibrul in toate: alimentatie, igiena, odihna sunt lotul castigator!
ReplyDeleteRodirile se fac si din stres sau stie eu...mult nesomn...sau mostenim pe careva...nu va "stresati" e bine asa c...chiar f.bine mai ales ca aveti 8 copialsi.
ReplyDeletePentru ten e perfecta apa minerala...
ReplyDeletede baut sau de spalat pe fata?
Deleteintreb pt ca nu pot sa beau apa minerala, de fapt nimic acidulat multumesc!