...casnica a devenit jenant in societatea noastra, fiind inteles aproape ca sinonim pentru "lenesa" sau" incapabila".
Ceea ce traiesc eu, stand acasa pentru familia mea este o viata extrem de solicitanta si foarte colorata ca spectru al provocarilor. Daca este sa te implici serios in tot ceea ce tine de ingrijirea casei si copiilor munca este coplesitoare si chiar imposibil de realizat impecabil fara ajutoare. Sunt convinsa ca o casnica harnica nu munceste mai putin decat o femeie cu seriviciu, fiindca si pentru una si pentru alta ziua are tot 24 de ore. Totul tine de constiinciozitatea fiecareia, de energia si implicarea ei si de motivatia intrinseca de a munci, diferenta facandu-o locul unde isi desfasoara activitatea.
In familiile numeroase, doamnele care au serviciu obisnuiesc sa delege pe altcineva pentru treburile casnice, in vreme ce acelea care petrec mai mult timp acasa pot sa se ocupe cu mai multa meticulozitate de toate. E logic sa fie asa: daca esti plecat cateva ore dintr-o casa cu multi copii nu iti mai ramane decat o mica parte din zi pentru ceea ce este de facut ca toate sa mearga bine. Nu vreau sa intru in detalii si sa nuantez ca si in calitate de casnica este nevoie de numeroase calitati si de multiple inteligente pentru a fi un manager si in acelasi timp un lucrator performant. Vizitati cateva case cu multi copii si veti intelege instant la ce ma refer.
Faptul ca o femeie este stigmatizata pentru simplul motiv ca doreste sa isi dedice eforturile personale familiei si caminului mi se pare unul dintre cei mai puternici factori antisociali.
Faptul ca statul nu valorizeaza economic si nu rasplateste financiar corespunzator o mama care se ocupa personal de copii este o problema a sistemului si nu o rusine pentru femeia respectiva, mai ales ca in prezent este bine-cunoscuta influenta benefica pe termen lung a atasamentului matern (care nu poate fi substituit total prin alta legatura emotionala) si influenta indelebila a persoanelor pe langa care creste copilul (deci nu e de dorit ca o mama intelectuala sa isi lase copilul cu bone semianalfabete si nici o mama crestina sa il lase sub indrumarea unei femei necredincioase).
Inteleg ca viata este grea, ca oamenii sunt siliti sa ia decizii calcandu-si pe inima si ca la orice principiu enuntat exista exceptii si cazuri particulare a caror solutionare este total neconventionala. Nu incerc sa transform populatia feminina intr-o armata de casnice, ci doar sa deschid o alta perspectiva asupra misiunii lor.
Avand in vedere presiunea sociala si economica, as spune ca, dimpotriva, o casnica motivata duhovniceste este o femeie curajoasa si demna, care isi asuma dispretul de sorginte feminista si demonstreaza live ca pe lumea asta sunt lucruri mai importante decat banii sau realizarile materiale. Acest adevar deranjeaza insa pe multi...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
"Disprețul de sorginte feminista" despre care vorbești în final, cred ca e de fapt invidie 😁
ReplyDeleteAspectul financiar ar fi doar diferența dintre o casnica și o angajata undeva?
ReplyDeleteSunt acasă de 3 ani în concediu cu micuța și voi întra în altul din toamna, însă nu se compara cele doua, acasă ești mereu în priza, provocările cu copiii nu sunt ușoare, nu mai e nevoie sa zic de "slugareala" fizica pe care o face zi de zi o mama...
Dar de grijile când copiii sunt bolnavi?
Dar de lipsa sau de renunțarea la ea, la orice mic "rasfat", fie el o simpla rugăciune citita sau altceva?
Acasă as îndrăzni sa spun ca este locul de munca unde programul nu are sfârșit, dar roadele lui "acasa"se vor observa și acum, dar mai ales în formarea adulților de mâine....
Cu un aspect sunt de acord, ca și femeia sa aibă și ea un bănuț, este mai ușor sa gestioneze și alte aspecte, de exemplu dacă dorește sa ajute, fără a îl solicita pe sot.... Într-un cuvânt sa nu știe dreapta ce face stânga! Este și un aspect de relaxare pt o femeie care are o sursa proprie de venit...
Aspectul financiar e diferenta majora, fiindca si femeile cu serviciu practica "part time" tot ce spui tu pentru familiile lor. Nu sunt deloc impotriva independentei financiare a femeii, din contra. Ea insa nu trebuie urmarita in detrimentul unei lucrari competente acasa.
ReplyDeleteEu vorbesc din experienta mea, am avut o bona pt copiii mei când mergeam la serviciu, a fost bine ca se îngrijea de copii, însă alte aspecte cum ar fi educația, unele reguli lăsate de mine erau mai mereu încălcate... Deci pt beneficiul copiilor este fără echivoc ca mama sa fie cea care se ocupa de tot, mai ales când sunt copii mici...
DeleteNu știu de ce duhul lumii sau trendul asta este atât de prigonitor fata de mame, eu le vad pe cele care se dedica creșterii copiilor niște eroine, o viata dăruită înseamnă renunțarea la multe...
Ca statul nu valorizeaza economic eforturile mamelor casnice sau ca societatea le stigmatizeaza e cumva de inteles. Societatea e alcatuita din oameni ne- despatimiti, care au nevoie mereu sa stigmatizeze pe cineva, iar statul (romanesc) e o entitate caruia de mult timp nu- i mai pasa de binele cetatenilor sau de normalitate. Ce e trist e ca modele astea feminist au functionat asa bine ai reeducarea s- a facut asa eficient incat uneori propriul sot o desconsidera pe femeia care, devenita mama, intelege ca sunt lucruri mai importante pe lumea asta decat banii si cariera.
ReplyDeleteFoarte dureros. Inteleg ce spui.
DeleteMamele cu mai multi copii gasesc mângâiere in societate DOAR de la mamele cu multi copii, nici macar de la cele din biserica cu unul sau doi. De ce? Pt in adâncul nostru,vrem ce e mai bun pt copii. Realmente, cine are unul sau doi ii da timp, orice dpdv financiar, mai mult, mai usor, fata de cele care au mai multi si toate mamele simt asta, deci asa le privesc pe cele cu multi : nu ai cum sa reușești asa cum reusesc eu. Singur Dumnezeu știe de ce a îngăduit ca lucrurile să se petreacă asa si milă Sa e si peste unii si peste altii,încât să nu rămână pe dinafara.
ReplyDeleteMultumesc Lui Dumnezeu ca am primit si bănuți de la stat intrand dintr-un concediu de creștere copil imtr-altul. Pe scurt, dacă as fi mers la un job nu mi-ar fi rămas atata ca acum, ținând cont că trebuia să plătesc si o bona cel puțin si un asistent personal cadru medical pt una din fetițe cu dizabilitati. Dumnezeu nu ramane dator si se îngrijește intr-un fel sau altul de nevoile fiecărei familii numeroase. Diferenta o face modul în care mama/familia știe să valorifice ceea ce primeste de la Domnul, ca de primit da El tuturor !!!!
ReplyDeleteAm uitat sa mentionez ca nici eu nu am dorinta de a profesa altceva decât cariera de mama care, le împlinește pe toate, cum bine spuneti. Este un domeniu extrem de vast si nu se împuținează niciodată posibilitățile de aprofundare în toate sensurile. Mai ales cel duhovnicesc. Slava Domnului ca soțul castiga bine, e un mare plus de care ne bucura Domnul.
ReplyDeleteCu adevărat însă ochii lumii sunt habotnici: oameni străini si mai dureros cei apropiați și mai ales propria mea mama m-au privit rau si m-au acuzat de vina de a avea mai multi copii. Umilinte ce ne scot din lumea asta si ne propulsează în cea de Sus dar nu prea știm sa rabdam. Eu nu am stiut si m-am frământat în fiecare sarcină si cred ca am copii de o anumită sensibilitate si din cauza aceasta.