La o privire...

... superficiala biserica noastra pare destul de restrictiva. Spun "pare" fiindca toate interdictiile ascund in ele de fapt binecuvantari si sunt construite pe principiul "alege viata, ca sa traiesti".

Un mic truc pentru a prezenta copiilor partea arida a credintei este acela de a formula in loc de "nu avem voie" expresii de genul "noi nu facem asta". Ajuta mult la sublinierea faptului ca in fond nu facem decat sa respingem mizeriile morale si sa ne perfectionam interior. Anuleaza tenta frustranta a interdictiei, fructul oprit nu mai apare ca ceva apetisant, ci este data in vileag putreziciunea lui. Mai mult, crestinul (ca reprezentare creata de noi copilului) este automat plasat in pozitia suverana a omului care alege binele in mod deliberat. Copilul trebuie sa perceapa ca un om care nu este robit de patimi, un om puternic, liber, independent si intelept ar proceda evanghelic in mod natural, fiindca acela este binele.

Mare grija deci cum expunem si cum traim in direct credinta in fata copiilor nostri: cu mentalitate de sclavi ai pacatului sau de prieteni de cinste ai Imparatului Hristos.