Thursday, March 22, 2018

Gluma...

...asta nesarata ma duce cu gandul la problematica femeii care tace. Interesant este de ce tace o femeie intr-o relatie cu tine. Ma gandesc la mai multe variante, care mai de care mai dezavantajoase, zic eu:

  • Asa e firea ei, vorbeste putin dintotdeauna. Asta da, dar de la Dumnezeu­čśŐ
  • Si-a facut de nevoie un obicei de a te sunta: zice ca tine si face ca ea, nu iti da prea multe detalii despre viata ei ca sa nu iei urma celor pe care le face in ascuns fata de tine
  • Nu o mai interesezi, deja isi canalizeaza gandurile, preocuparile, sentimentele catre altcineva sau in cel mai fericit caz, altceva. Oricum, cand a incetat sa iti mai vorbeasca, poti sa stii ca ai murit in inima ei
  • Din felul in care te-ai purtat cu ea pana acum ai convins-o: nu are cu cine vorbi. Daca te poti simti implinit ca barbat cand femeia tace inaintea ta fiindca te considera prea incuiat sau prea dezaxat ca sa comunice cu tine e grav.
Barbat puternic este acela care este capabil sa isi asculte femeia, sa o cunoasca asa cum este in realitate, cu bucuriile si necazurile ei. In cazul in care femeia poarta slabiciunile barbatului nu stiu de cat respect si autoritate reala se poate bucura acesta din urma.

Domnitorii nostri in intelepciunea lor stiau ca din interior poti cunoaste cel mai bine lucrurile. Fiindca erau preocupati sa isi ocroteasca supusii, adesea luau straie saracacioase si strabateau satele si targurile luand pulsul vietii oamenilor de rand. Cam asa as vedea o administrare a situatiei si la nivel micro: pune-te mereu in situatia celor pe care ii ai in subordine si incearca sa le faci viata mai usoara. Vei fi cu mult mai usor respectat si ascultat asa decat daca tai comunicarea cu ei.

10 comments:

  1. Nu prea cred c─â empatia este specific─â b─ârbatului... Mai ales dac─â afec╚Ťiunea matern─â (cea s─ân─âtoas─â, nu cea bolnav─â, excesiv─â) i-a lipsit ├«n copil─ârie.
    El este o fire ra╚Ťional─â ╚Öi a╚Öteapt─â ╚Öi de la consoart─â s─â dovedeasc─â aceea╚Öi tr─âs─âtur─â.
    Dar noi, fiind avide de emotivitate, d─âm ├«n drame (imaginare), sau ne suplinim cu surogate aceast─â nevoie. Eu, spre exemplu, tac mult, ├«l ├«n╚Ťeleg c─â e s─âtul de vorb─ârie ╚Öi automat sufocat de problemele altora, ca preot, dar ├«mi g─âsesc alinare ├«n... consumul ciocolatei (fie ╚Öi preparata din banan─â +cacao). M─â g├óndesc c─â poate ╚Öi dvs scrie╚Ťi pe acest blog din cauza aceleia╚Öi nevoi de exprimare ├«n cuplu, ├«ns─â nesatisfacut─â, cam cum e la mine eliberarea prin consumul dulciurilor...
    :-)
    Ileana

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am si eu probleme de cuplu o multime, dar asta cu neexprimarea nu e printre ele.
      In plus, nu cred ca s-a nascut omul care sa ma inhibe intr-atat incat sa nu ma exprim daca imi doresc­čśŐ

      Delete
    2. Blogul a inceput intr-adevar ca o nevoie de comunicare, dar nu pe fondul lipsei in familie. Doream sa comunic intr-adevar cu mamici cu multi copii. Cu timpul s-a transformat intr-un adevarat depozitar al gandurilor mele.

      Delete
  2. V─â ├«ntreb ca s─â ├«n╚Ťeleg rostul bloggeritului, nu vreau s─â v─â trag nicicum de m├ónec─â, este pur─â curiozitate: nu e periculos s─â expunem la scara publicului larg propriile g├ónduri?
    Cel rău este putere gânditoare, nu intervine mai ușor cu tulburarea pe calea aceasta?
    Motiva╚Ťia de a ajuta pe cineva cu o ├«nt├ómplare din via╚Ťa personal─â este mai puternic─â ├«nc├ót s─â acopere o eventual─â ispit─â care se isc─â...?
    Nu este blogul o variant─â a postarilor pe Facebook ├«n scopul ob╚Ťinerii de Like de la c├ót mai multe persoane pentru a ne ridica stima de sine?
    Nu v-a╚Ťi sup─ârat niciodat─â pe cineva care a comentat ceva? ��

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ati putea fi mai concret in exprimare, facand referinta la un gand anume pe care l-am expus si ati simtit ca va pericliteaza interiorul? Stiti, discutiile la modul general sunt foarte putin fructuoase si as putea sa va raspund demagogic ca expunerea anumitor ganduri e chiar benefica.

      Delete
    2. Daca intamplarea este relatata obiectiv si suficient de voalat, ea poate avea un caracter strict pedagogic, ca o "pilda"

      Delete
    3. In ceea ce ma priveste, ati gresit adresa cu like-urile. Va spun din inima ca singurii oameni de la care vreau like sunt sotul si copiii mei. Nu stiu daca ma credeti,dar nu ma raportez din principiu la gura lumii. De altfel, daca voiam public larg, ma axam pe alta tematica, dat fiind faptul ca nasterea de prunci si familia traditionala au tot mai putini fani­čśŐ

      Delete
    4. Nu m-am suparat niciodata.
      La un moment dat am avut un comentator agresiv, cu limbaj licentios, pe care l-am publicat totusi, dar pot spune ca m-a socat prin ura care rasufla din mesajele lui.

      Delete
  3. Nu,nu m─â refer la periclitarea interiorului cititorului, ci la autorul articolelor de pe blog. Sunt con╚Ötient─â c─â bloggeritul nu-i pentru oricine (adic─â nu oricine se poate ocupa de ├«ntre╚Ťinerea unui blog, repet, nu m─â refer la cititori), cu at├ót mai mult nu-i pentru oameni instabili suflete╚Öte. Eu am ╚Ťinut o perioad─â- vreo 6 ani- un blog ortodox, m─â bate g├óndul s─â re├«ncep, dar parc─â ceva ├«mi spune s─â nu o fac... de aceea ├«ntorc problema pe toate p─âr╚Ťile.
    Andreea
    *Tot eu am comentat mai sus

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu stiu ce sa te sfatuiesc. Eu nu simt ca imi produce o ispita. Nici nu prea inteleg la ce tip de ispita te referi. De mandrie? Din pricina gandurilor rele ale altora? Ca imi ocup timpul administrarea? Sunt aspecte personale de autocunoastere si poti discuta cel mult cu duhovnicul.

      Delete