mormântul Cuviosului Paisie |
"Îmi aduc aminte că în viaţa de obşte aveam un monah care, ca mirean, a fost ofiţer de jandarmi. L-au pus citeţ, pentru că era învăţat. Era de mulţi ani în mănăstire şi se dezgusta de toate.Cum să atingă mânerul uşii?!Uşa o deschidea cu piciorul, sau trăgea zăvorul cu cotul şi după aceea îşi curăţa cu spirt mâneca aceea cu care atinsese zăvorul. Chiar şi uşa biserici o deschidea cu piciorul.Dar când a îmbătrinit, Dumnezeu a îngăduit să i se umple picioarele de viermi,şi mai ales acela cu care deschidea uşa.(...)Infirmierul m-a întrebat:"Ai înţeles din ce i s-a tras asta?" "Am înţeles - i-am răspuns- pentru că deschide uşa cu piciorul." (...) alţii sărutau mânerul uşii , pentru că a fost atins de Părinţi(...)."
Sunt mulţi care cred acestui gând. Cel mai mult m-a întristat un ieromonah rătăcit care spunea: "Uite, domnule, profesorii îşi fac anual MRF şi nu umblă cu linguriţa din gură în gură!" Cine se împărtăşeşte cu credinţă se tămăduieşte de boli, cine nu are credinţă şi încălzeşte în inimă şarpele hulitor al îndoielii nu are ce căuta la Sfântul Potir!
No comments:
Post a Comment