Botoşei

       Nu pot să nu scriu despre felul în care Dumnezeu îmi trimite mici semne de iubire. Acum câteva zile plecasem la cumpărături pentru că toţi piticii aveau nevoie de încălţări. M-am rugat înainte (în timp ce-i echipam pe copii) ca să găsesc ce trebuie pentru că nu-mi place să cutreier magazinele, simt prea acut "vânarea de vânt" a oamenilor. Am cumpărat pentru toţi câte ceva potrivit, dar pentru cel mic nu luasem nimic.Voiam nişte opincuţe cu şosetuţă cu care să meargă prin casă-exact acesta era gândul meu. Am găsit ceva, pe roz (nu fac mofturi la culori), dar erau numere foarte mari. M-am întors acasă cam nemulţumită. Ce credeţi că mă aştepta acasă?

Ta-daa!!!