Tuesday, February 6, 2018

Unii oameni...

...sunt foarte atasati lucrurile inutile cu care se inconjoara. Am avut tangenta de curand cu o manifestare acuta a acestui fenomen  Nu stiu la ce categorie de pacate ar trebui incadrat fenomenul, dar sunt sigura ca e o boala sufleteasca pe undeva.

Nu e posibil ca in casa unui crestin sa ai senzatia ca te sufoci de atatea maruntisuri pastrate. Nu trebuie sa fii ascet ca sa nu cada casa pe tine, ci doar sa ai putin discernamant, un strop de organizare si o licarire de simt estetic😊.

Exerseaza-ti darnicia,  nu tine in beci lucruri pentru urmasii urmasilor tai (haine, incaltaminte, lenjerii de pat). Pana sa le foloseasca ei s-ar putea sa se deterioreze. Fa o milostenie in numele Domnului cu ele si fii convins ca El va purta grija de ai tai la vremea cuvenita.

Trebuie sa simti putin pulsul economic contemporan. Pe vremea bunicilor era saracie mare si cu cat erai mai strangator, cu atat mai bine.  Nici nu era insa atata abundenta de obiecte facute doar pentru a fi cumparate si depozitate undeva.  Cu putina vigilenta nu vei deveni robul consumerismului.

In afara de a nu cumpara in nestire si de a darui, trebuie sa inveti sa mai si arunci. Daca spatiul casei tale incepe sa devina neincapator si multimea lucrurilor iti depaseste capacitatea organizatorica, e momentul sa renunti la o parte din ele. Eu, una, ma axez pe obiecte deteriorate, pe cele care sunt strict de decor dar intru uneori chiar si in sfera celor cu valoare sentimentala.

Cand ambianta interioara e mai aerisita te odihnesti sufleteste, porti grija de mai putine. In astfel de spatii gasesti mai repede ceea ce cauti si te misti mai liber, fara stres ca rastorni ceva in secunda doi. In plus e mai usor de mentinut o igiena adecvata a locuintei, avand mai putine de spalat si desprafuit. Jos acarienii😊

8 comments:

  1. Sunt de acord, tata - Dumnezeu sa-l odihneasca!- a avut slabiciunea asta pana la sfarsit (anul trecut) si mi-a fost foarte greu sa fac curat, de mentinut curatenia nici nu se punea problema... Unde ma surprinzi iar este aici: NU STIU LA CE CATEGORIE DE PACATE AR TREBUI INCADRAT FENOMENUL. Foarte... juridica gandirea! Ma tot gandesc daca nu cumva pacat e tot ce e in afara dragostei. Se fac o multime de greseli care insa sunt efectiv din dragoste, chiar si asta cu stransul, stiu precis ca tata a strans din precautie, ca nu cumva sa nu aiba cu ce rezolva problemele familiei - adica n-a fost in afara dragostei, dar a fost o greseala fiindca intr-adevar a atras suferinta altora si prilejuri de cearta.
    Am o rugaminte la tine. Fiindca am multe cazuri de mame singure, de curand inca o femeie a ales sa-si pastreze pruncul desi barbatul a parasit-o, m-am intrrebat de ce biserica o condamna doar pe femeie in cazul avortului, iar pe barbat - care in majoritatea covarsitoare a cazurilor este CAUZA avorturilor - nici macar nu-l intreaba ceva!Daca vrei, te rog trateaza tu subiectul intr-un text. M-am gandit ca toate felurile de suferinte sunt in carca femeii, mamei, in timp ce barbatul pare absolvit de orice responsabilitate si suferinta. Ma gandeam ca si feminismul a aparut ca reactie la o nedreptate cu efecte incalculabile... Nu te ispitesc, chiar nu stiu cum sa gandesc asta.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Pai cred ca in indreptarele de spovedanie se gaseste scrisa si participarea indirecta la avort. In biserica se cunosc aceste lucruri si certarea e pe masura, daca duhovnicul e intelept. Daca sunt in afara bisericii, noi nu stim cum isi randuiesc ei viata, ce pareri despre bine si rau au.

      Delete
    2. Sunt oameni obisnuiti, Ecaterina, botezati, unii si cununati, vin rar la biserica, Craciun si Paste in general, cand se spovedesc si impartasesc, deci nu i-as numi in afara bisericii! Cand vor muri vor fi inmormantati crestineste! Majoritatea asa este, stii bine! Nu e participare la avort, din nou foarte juridic, e cauza! E santaj, e amenintare, poftim juridic!!! E abandon! Femeile rabda oprirea de la Impartasanie, am o prietena, 2 copii, crescuti pana la urma doar de ea, foarte credincioasa, oprita SAPTE ANI de la Impartasanie - iar sotul, "certare", da, nu oprire de la Impartasanie, desi din cauza lui au fost avorturile! Aici stiu bine toata istoria, in celelalte cazuri nu stiu amanunte, dar fenomenul este foarte raspandit! Acest preot care le-a fost duhovnic amandorura multi ani este un preot foarte bun, este de fapt ginerele celui care a fost Parintele Constantin Voicescu, daca ai auzit de dansul. Hai sa mai luam un exemplu, desi nu se compara. Fumatul. Femeile care fumeaza sunt oprite de la Impartasanie, barbatii nu. Stiu si de la mrea Sf Antim asta. Peste tot e asa. Chiar incep sa-mi pun problema ce se petrece de fapt in biserica.

      Daca nu vrei sa tratezi subiectul, te inteleg, sa stii!

      Delete
    3. Nu am cercetat canoane cu ce nu m-a interesat si nu am studiat teologia. Inteleg ca te revolta. Nu ma pot pronunta eu peste duhovnic. Nu e treaba mea sa judec acestea.

      Oricum, dreptatea lui Dumnezeu nu e limitata la hotararea duhovnicului. Sunt si oameni care se impartasesc cu nevrednicie. Sa nu crezi ca impartasania asta le este de folos.

      Delete
    4. Poate ma si revolta un pic, dar mai mult ma intristeaza, ma doare, fiindca stiu cat de mult sufera unele femei cand sunt oprite de la Impartasanie si fiindca... Eu asa cred - si cred cu tarie -, nevrednic este cel fara pocainta, fara iubire de Dumnezeu si fara tristete pentru pacatele lui. Sa opresti 7 ani o femeie cu inima franta, cred ca e o ...nepricepere, cel putin. Nu stiu daca am sau nu voie sa gandesc asa, stiu ca asta simt si ar fi o ipocrizie sa zic ca nu simt daca simt.
      Nu stiu ce simt oamenii cand se impartasesc, dar daca simt ce simt eu, chiar daca se duc nevrednici, se intorc schimbati. Impartasania te schimba. Impartasania e pentru pacatosi, nu pentru sfinti. Pentru pacatosi S-a rastignit Domnul nostru Iisus Hristos.

      Delete
    5. Poate o discutie pe tema asta cu duhovnicul tau in cadrul spovedaniei te-ar limpezi si ajuta.

      Delete
  2. Impartasirea cuiva nu e o garantie ca acela e bineplacut lui Dumnezeu

    ReplyDelete
    Replies
    1. Eu cred ca Domnului ii place de oricine se impartaseste pentru ca de aceea s-a jertfit. Pentru ca noi sa ne impartasim cu trupul si cu sangele Lui.
      Cat despre duhovnicii ce opresc cu anii de la apropiere de potir pe alti desi atat timp cat exista canoane exista si pogoramant pentru cei ce se marturisesc si se caiesc, pot spune ca sunt extrem de " scrupulosi" din frica si din nesiguranta lor personala.
      Si da, se remarca faptul ca desi canoanele clar se refera si la femeie si la barbat, totusi asa cum spune si Maria in Romania ( ca doar acolo am vazut oprire cu anii) este oprita doar mama in multe cazuri. Este adevarat asta, asa fac multi.

      MariaM

      Delete