Friday, February 2, 2018

Tu...

...cea care esti gravida si nu esti in stare sa faci nimic altceva decat sa te intorci de pe o parte pe alta in pat si cel mult sa te ridici ca sa versi si cele cateva inghitituri pe care le-ai luat cu greu, poate te simti cumva inutila, sau poate cineva cu simtirea inimii de mult amortita te-a facut sa crezi ca esti o povara.

Vreau sa iti spun ca esti de fapt o binecuvantare pentru cei care te ingrijesc, esti pentru ei prilej de a lua cununa lucrarii cu rabdare a dragostei de oameni. Trebuie sa ai mereu in minte gandul ca in realitate nu iti irosesti viata, ci o faci roditoare. In tot acest timp de suferinta in pantecele tau se urzeste un om. Durerea ta este o mica mucenicie.

Nu numai ca nu esti neproductiva, ci impreuna cu Dumnezeu, plamadesti in cele dinauntru ale tale o faptura minunata. Nicio alta lucrare omeneasca nu se ridica la aceasta maretie. Din nefericire insa, nu toti oamenii inteleg aceasta.

5 comments:

  1. Am plâns citind postarea. Cam așa mă simt eu in ultimele două luni. In putina mea rugăciune ii cer Domnului sa imi dea putere sa trec cu bine peste aceasta perioada si sa imi fie pruncul sănătos. Cel mai tare ma doare ca nu sunt in stare sa ma ocup de copiii mai marisori ( de 4 si de 2 ani).
    Doamne ajuta!
    Corina

    ReplyDelete
  2. Doamna Preoteasa, povestiti atat de viu incat imi vine sa cred ca treceti chiar acum prin aceste stari!:-) Va dorim multa sanatate! (ana maria)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Desi par atat de vii, sunt doar amintiri😊

      Delete
  3. Multumim pentru aceasta postare! A venit la fix pentru mine!

    ReplyDelete
  4. Eu, deși m-am simțit foarte bine la a treia sarcină, a trebuit să stau mai mult la pat la indicația medicului, că aveam placenta praevia și risc de naștere prematura. A fost așa de greu sa nu mă pot ocupa de copii, să nu fac nici un efort și să tot cer atâta ajutor soțului sau socrilor... Iar mai apoi m-am lovit și de reproșurile soacrei că încă mai vreau copii deși am avut probleme, că trebuia să îmi leg trompele, că dacă nu mă ajuta ea vedeam eu ce înseamnă și nu îmi mai ardea de alți copii... si la fel zice si tatal meu. Fo greu fara sprijin moral din partea părinților... Nimeni nu vede nașterea de copii ca o binecuvântare de la Dumnezeu

    ReplyDelete