Timpul este cu adevărat preţios, este "substanţa din care este făcută viaţa omului" deci nu trebuie risipit.Sunt atâtea lucruri interesante de făcut,dar pentru a avea timp de ele trebuie să planificăm cu atenţie îndatoririle zilnice,activităţi indispensabile unui trai decent.Printre acestea gătitul ocupă un loc important,mai ales că nu facem parte dintr-o clasă socială cu posibilităţi materiale suficiente pentru a lua masa la restaurant.
Obişnuiesc să gătesc în fiecare zi un singur fel de mâncare şi să completez meniul cu gustări rapide sau mese de fructe.În zilele de post consumăm mai multe crudităţi,exclud dulciurile pe care le substituim cu stafide (sau alte fructe confiate) şi cu miere,seminţe oleaginoase care sunt consumate cu multă plăcere de copii.În restul săptămânii pe lânga mâncarea gătită avem iaurt cu fulgi de ovăz, oua(ochiuri,fierte,omletă),pastă de brânză în combinaţii diverse(ceapă+chimen,nucă+ usturoi,morcov ras,mărar,verdeţuri ca spanac, leurdă), icre, peşte (grătarul de crap face serioasă concurenţă oricărei fripturi).
Trebuie să menţionez că pentru o alimentaţie cât de cât sănătoasă fac efortul să am pâine de casă (este foarte gustoasă şi miroase excelent;copiii o numesc "pâine cu iubire de la mami"), biscuiţi de casă (vedeţi pe cutiile de Petit Beurre "metabisulfit de sodiu",este o substanţă implicată în patogeneza astmului bronşic la copii-scrie mister Ciofu în cartea lui de pediatrie) şi sărăţele făcute de noi.Toate acestea reprezintă materia primă pentru ronţăit (preocupare importantă a familiei noastre).
Din când în când facem şi prăjituri,mai primim câte o ciocolată.Nu am încercat să interzic dulciurile, mi se pare prea sever regimul pentru copii.Doar pe cele concentrate le evit: eu nu le-am dat niciodată bomboane, jeleuri, şerbet, acadele,sucuri din comerţ (nu zic că nu au gustat pe la grădi).Sucurile naturale,mai ales cel de portocale sunt consumate zilnic iarna, pe lânga ceaiurile de plante.
Nu am făcut niciodată meniul scris în avans pe o săptămână întreagă,dar vă asigur că am gătit variat, folosind toate grupele alimentare.Am o memorie care mă ajută să rezolv această problemă fără creion şi hârtie.Pentru a îmbunătăţi timpul acordat "cratiţei" încerc să mă mişc repede, să îi împlic şi pe copii în operaţiuni culinare simple (nu în detrimentul studiului),uneori folosesc robotul de bucătărie,să fac mai multe lucruri ce se pot desfăşura simultan (maşina de spălat merge în timp ce gătesc,pâinea creşte pâna fac paturile dimineaţa), să spun rugăciuni scurte în timp ce lucrez (foarte important).
Deşi cultura actuală tinde să dispreţuiască această îndeletnicire ("ce faci,stai la coada tigăii?") eu consider că mamele au datoria de a îşi învăţa fetele că a-ţi hrăni familia este o misiune extrem de importanta.Mâncarea făcuta de mama are, pe lângă funcţia biologică, o dimensiune duhovnicească.Este în fond o expresie a dragostei (ceea ce nu se poate spune despre nici un produs comercial)
Friday, January 21, 2011
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment