Stoma

          Zilele trecute am făcut o operaţie: rezecţie apicală la un dinte pluriradicular. Nu mă durea nimic iniţial, ci doar am observat o mică umflătură pe gingie, deasupra unei măsele. Mi-am făcut o radiografie panoramică (precedată bineînţeles de un test de sarcină negativ) pe care au interpretat-o atât medicul stomatolog cât şi cel de la chirurgie maxilo-facială. Aveam două variante: extracţie - 50 lei - sau operaţie - 400 lei -  pentru a putea păstra dintele. 400 lei e o sumă importantă pentru bugetul familiei, aşa că m-am interesat cam cât aş putea beneficia de rezultatele metodei conservatoare. Stomatologul m-a asigurat că 10-15 ani după operaţie tot ţine măseaua cu pricina. Am hotărât deci să optez pentru varianta mai scumpă. Am aflat apoi că înainte de intervenţie trebuie să am canalele obturate la dintele respectiv, dar această manevră trebuie făcută cu puţin timp înainte, de preferat chiar în aceeaşi zi, altfel risc să apară dureri insuportabile. Dimineaţa am fost la dentist, iar la ora 16 aveam programare la cabinetul chirurgului.  

Credit: Free images from acobox.com

          Din fericire am fost prima pe listă în ziua respectivă, altfel aş fi avut mult de aşteptat (programările sunt făcute la intervale de timp nerealiste după cum am aflat ulterior de la alţi pacienţi). Medicul a fost foarte atent să nu doară nimic. Nu ştiu dacă asta s-a datorat sensibilităţii lui sau aşa fusese instruit, dar am fost încântată că anestezicele şi-au îndeplinit rolul. Imediat după incizie a drenat o colecţie purulentă abundentă, apoi a urmat rezecţia rădăcinilor şi chiuretajul zonei de maxilar afectate. Canalul bolnav era cel palatinal, iar infecţia ajunsese până la sinusul maxilar drept. Au avut de lucru cam o jumătate de oră pentru a curăţa totul. Au incizat maxilarul şi pe exterior şi prin cerul gurii şi am avut nevoie de 4-5 fire. La sfârşit am primit o reţetă cu un antibiotic (Cuminol), un antiinflamator (Diclotard), ceva pentru a-mi proteja mucoasa gastrică (Omeran) şi ceva împotriva durerii (Algifen). Toate erau prescrise 7 zile. Alăptez încă, aşa că iau doar antibioticul, deşi pe prospect scria că se elimină şi prin lapte. Grigo n-a avut nici o reacţie macroscopică la laptele cu antibiotic.
        Acasă, a doua zi după operaţie, mi s-a umflat obrazul şi ochiul drept, dar am aplicat comprese cu apă rece şi s-a mai diminuat edemul. Durerile au fost suportabile, dureri surde care n-au avut nimic în comun cu durerile ascuţite de dinţi de care mă temeam. Am avut voie să mănânc după două ore alimente moi, să mă clătesc cu ceai de muşeţel şi să mă spăl în mod obişnuit pe dinţi. Mi s-a spus să mă feresc de curent şi vânt, de alimente şi băuturi fierbinţi, să nu mestec nimic pe partea respectivă timp de o săptămână. La control am fost chemată după două zile, iar la scoaterea firelor după 7 zile.
       Cam acestea au fost aventurile ultimei săptămâni  :) Nădăjduiesc la zile mai bune...