Ca achizitie...

...personala in domeniul organizarii timpului am bucuria sa constat ca am fost consecventa in propunerea de a nu iesi cu bebelusul din casa dupa ce se intuneca si de a ma plimba cu cei trei copii mai mici la pranz, la lumina soarelui.
Poate suna banal, dar nu mi-a fost usor nici sa trec peste somnolenta de dupa amiaza, nici peste tentatia de a iesi la cumparaturi seara tarziu. La Anastasia am avut ajutoare copiii mai mari si am mai lasat-o cu ei acasa
daca am avut ceva de rezolvat. Daca ai alternative, nu e ok sa tarasti bebelusul dupa tine prin aglomeratii, asa ca vreau sa ma centrez pe nevoile ei, fiindca ea e cu adevarat dependenta de mine.

Sunt doua extreme de parenting al sugarului. Una care adora bebelusul rezumandu-si viata la slujirea lui (sterilizeaza cu ardoare tot ce atinge bb, sunt obsedati biochimic de diversificarea corecta, pe o raza de 100 de m toti vizitatorii trebuie sa poarte masti, daca doarme printisorul, tot blocul trebuie sa vorbeasca in soapta). Alta care il trateaza ca pe o forma vegetativa de viata care graviteaza in jurul distractiilor si activitatilor adultilor apartinatori: ii dau pizza la 8 luni, il lasa sa respire fum de tigara si aer infect din aglomeratii, il culca in zgomot de boxe sau la miezul noptii cand se termina party-ul colegului etc).
Intre cele doua directii trebuie facuta o medie prin care nici parintii sa nu cada in depresie de atatea restrictii, nici copilul sa nu fie privat de satisfacerea adecvata a nevoilor vitale.