Am fost...

... sa ne spovedim si mi s-a acutizat nevoia de a trai viata pe indelete si de a savura deplin timpul fiind prezenta cu toata fiinta in realitatea inconjuratoare, simtind la intensitate maxima, gandind si reactionand fara jumatati de masura.

E greu de transpus in cuvinte linistea ce ma cuprinde cand filtrez cu trezvie actiunile si acord toata atentia prezentului si imediatei apropieri, luand lucrurile cu calm pe rand si oprind torentul de ganduri care ma arunca in tulburarea grijii de multe. E posibil ca facand astfel sa nu realizez la fel de multe in plan material (desi linistea mintii e un factor benefic pentru eficienta) dar prefer sa focalizez pe cultivarea unei stari sufletesti senine.
Bineinteles, fiind implicata in viata de familie, nu pot ajunge la masura celor care isi linistesc mintea in singuratate, dar pot gusta si eu in parte din bucuriile acestea.
Cateva "manevre" care ma ajuta:
*o oarecare departare de internet si mass-media, fiindca ele ma scot din realitatea mea
*nu las lipsa de rabdare a altora sa ma streseze sau sa ma grabeasca, diferentiind urgentele adevarate de istericalele copiilor
* nu ma grabesc sa raspund, gandesc inainte, fiindca mi s-a întâmplat ca, presata fiind, sa vorbesc ce nu trebuie, sa aprob ceea ce voiam sa interzic etc
*in timp ce fac un lucru care necesita concentrare nu ma ocup sa programez mental altceva, fiindca sigur voi uita sau gresi ceva
*incerc sa nu las lucruri neterminate care sa se transforme in factori de stres si de solicitare a memoriei
*daca desfasor o activitate nu ma las coplesita de dorinta de a fi facut o cu totul alta, ci incerc sa surprind frumusetea celei prezente
*nu permit mintii sa oscileze nefiresc de mult între doua variante, ci iau decizii destul de rapid si merg mai departe
*nu ma preocup prea mult de altii, ci iau aminte mai cu seama la ceea ce fac eu, la casa si familia mea
*in fiecare zi incerc sa aplic principiul simplitatii/simplificarii in tot ceea ce fac, sa invat sa traiesc cu mai putin. Incerc sa identific si sa definesc o linie echilibrata a acestui concept in viata mea, fiindca am vazut ca ceea ce este minimalist pentru unii, poate parea prea incarcat pentru altii.
*caut sa daruiesc bucurie si iubire prin tot ce fac, dar si sa le "sorb" pana la ultima picatura din tot ce ma inconjoara
*folosesc rugaciunea flexibil orientata catre tot ceea ce imi apare in viata cotidiana ca o cautare a savarsirii voii lui Dumnezeu in tot ceasul, fiindca prin toate maruntisurile pe care le fac, Lui vreau sa ii fiu pe plac si pe El sa il slujesc.

In drum...

... spre cimitirul Elenitei trecem pe langa o casa (daca se poate numi asa) darapanata unde sta o familie de romi. Familie vine vorba, ca seful de trib e foarte scump la vedere (probabil vine acasa numai cand e beat ca sa isi bata nevasta si sa o mai lase gravida). Acolo e o femeie amarata cu 8 copii de care imi e tare mila.

Nu am eu putere financiara sa ii construiesc o casa, dar le mai dau din ce imi prisoseste, ca orice crestin de rand. Tot gandindu-ma la ei, mi-am dat seama ca, in primul rand, ar putea tine cateva gaini in batatura lor. Apoi ar putea planta niscaiva puieti de pomi fructiferi sa nu fie nevoiti sa dea iama prin livezile vecine. Faptul ca nu ai bani nu te blocheaza total, daca esti om harnic si cinstit.

Fiindca au imprejur o imensa tarla necultivata pe care si asa zburda puradeii si paste lumea din sat o multime de animale, i-am propus femeii sa ii dau o capra (de la un prieten crestin care are o turma intreaga) . Ar paste-o si ea in rand cu toata lumea, dar ar avea lapte la copii si cate un ied cand si cand.
Ce sa vezi, insa? Doamna noastra nu vrea de fapt sa isi complice existenta, nu o trage inima la munca nici de dragul copiilor, asa ca a refuzat politicos toate ofertele si sugestiile noastre. In schimb la plecare a zis ca ar avea nevoie sa ii aducem lapte la copil. Nu credeam sa vad in carne si oase personaj ca in povestile lui Creanga cu "muieti is posmagii?"!

Zis si...

... facut: dupa ce am vizionat cateva ytb despre gradinaritul fara sapat al lui Ruth Stout am pus si noi cateva rasaduri de rosii in niste paie vechi depozitate in gradina din spate a bunicilor. Imi pare rau ca am ratat startul pt cartofi.

Nenorocirea este ca am dat peste o larva de coropisnita, semn ca terenul e populat cu daunatori seriosi. Am pus cateva capcane cu bere si vom vedea ce se intampla. Din fericire, pentru noi e doar o experienta interesanta, dar poate veni vremea sa ajunga un mijloc de supravietuire.

Aseara...

...am intalnit o fetita care, spre deosebire de toate celelalte, era imbracata cu in trening foarte gros. Alerga, saraca, dar era rosie si transpirata si ii era incomod. Am luat-o deoparte si am intrebat-o daca nu ii e cald (desi era evident) si ea mi-a explicat ca parintii nu ii dau voie sa se imbrace in pantaloni atat de scurti ca ai celorlalte fetite.

Sunt perfect de acord cu conceptia parintilor respectivi, dar ideea nu e numai sa interzicem copiilor, ci si sa oferim in schimb alternative acceptabile. Am cerut voie mamei ei (care nu are masina si are o bebelusa neastamparata cu care ii e greu la cumparaturi) si am luat-o cu noi la mall (aveam drum urgent acolo fiindca tocmai ieri mi-a crapat robinetul la bucatarie si tasnea apa pe langa maneta de deschidere) sa ii caut ceva mai subtire potrivit pentru joaca.

Sansa mea a fost ca fetita este ceva mai dezvoltata, asa ca am gasit la raionul pt femei niste pantaloni scurti de vascoza la care marimea 36 ii statea ca o fusta-pantalon. Am dibuit apoi si fustite din acelasi  tip de material care ii veneau destul de lungute. Mi-a placut ca aveau si imprimeu, caci la joaca fustele uni sunt mai pretentioase.

Mi-a facut chiar placere sa aleg hainute pentru fetita, fiindca vreau sa ajut cat pot la sustinerea ideii ca decenta vestimentara nu este respingatoare. E nevoie de o adevarata miscare "feminina" (nu feminista) pentru a face lumina imprejur pe strazile acaparate de tinute fitness (care, dupa parerea mea ar trebui sa fie rezervate salilor de antrenament). Desi asteapta un examen, Maria si-a mai gasit timp si pentru acest obiectiv:

PS Mi-ar placea sa existe creatori de moda de formatie crestina care sa lanseze pe piata modele dragute de fuste si rochii, ca sa nu mai trebuiasca sa cautam cu lumanarea o lungime adecvata pentru biserica la fetitele cu talie subtire (pentru care, daca nu ar fi SH, s-ar crede ca nu exista decat varianta mini).

In afara...

... de suzete si biberoane, o alta categorie de obiecte specifice bebeilor pe care ai mei nu le-au acceptat sub nicio forma sunt bavetele.

Cele din imagine nu sunt cele pe care am incercat sa le folosec la Anastasia, ci sunt total nefiziologice comparativ cu ele. Cea de silicon e prea rigida si grea, cealalta deranjeaza in spate la gat prin nod/fundita. Am unele cu scai, croite la marea arta, moi si usoare, decupate anatomic pe langa gatut. Degeaba! Le respinge cu atata vehementa de zici ca vreau sa o spanzur cu ele.

Deznodamantul confruntarilor este hotararea de a sacrifica nspe body-uri de stat prin casa care au ajuns sa arate in partea din fata ca niste carpe de spalat pe jos (mai ales ca ai nceput sezonul capsunilor si cireselor).

Nu vreau sa o stresez peste masura pentru hainite, desi imi plac si mie fetitele care arata si prin casa ca niste papusele scoase din cutie😊

Niciodata...

...nu am preferat alimentele congelate celor proaspete. Totusi, cand primesc o data mai multa verdeata imi place sa o toc marunt si sa o pastrez in pungute mici cat o portie de pus in oala cu mancare.

Nu separ tipuri de frunze, ci amestec tot si folosesc in proportiile pe care le am, fiindca nu sunt foarte pretentioasa la arome, ci apreciez valoarea nutritiva a frunzelor verzi bio. Mi se par mai sanatoase asa, decat cele proaspete din piata din zona noastra, care nu au aspectul acela de gradina (verde inchis, cu tulpina scurta si frunze dese) ci par a fi de la mari producatori din sere.

Prin congelare se conserva foarte bine proprietatile plantei si, in plus, economisesc timp pentru zilele in care sunt mai aglomerata.

O parere...

... despre cateva ustensile si vase indispensabile in bucatarie de la un maestru in arta culinara. Din videoclipul asta am invatat sa ingrijesc tocatoarele de lemn ungandu-le cu ulei din cand in cand.

La mine in bucatarie lucrurile stau putin diferit, fiindca se intampla sa lucram simultan mai multi, pentru ca alternam zile obisnuite cu zile de post si raman alimente pe care nu le consumam a doua zi si pentru ca este o casa cu copii mici, deci si cu vase mici speciale pentru ei.

Numai la categoria "oale si ulcele" 😊daca stau sa numar, trec cu brio pragul mult-visatului minimalism.

Emailate, mostenire de prin bucataria mamei, am de 12l, 6l, 4l si 2 l. De inox sunt doua de 8l, una de 5l, una de 4l, doua de 3l si setul pt gatit la abur. Apoi ibrice sunt 3 de inox (doua m mari, de 1l si unul de cafea, mititel) si 4 emailate (300ml, 500ml si 2x1,5l).
Si tigai am mai multe: una de inox, un wok si o tigaite cu glazura stone effect, o tigaie de clatite, o tigaie de fonta mare si fara coada, o tigaie veche, deteriorata, pentru copt vinete pe aragaz.

cutite multe si marunte

In familie, nefiind vorba numai de "eu" ci mai ales de "noi", e nevoie de multa intelepciune pentru a merge pe calea simplitatii fara o stramtorare peste masura duhovniceasca a familiei.