Sunday, October 29, 2017

De cand cu Elena...

...mi-am pierdut aproape cu totul avantul la rugaciunea de cerere a vreunui lucru pamantesc. Nu ca n-as mai avea dorinte lumesti sau voie proprie. Pur si simplu nu vad sensul de a mai face un canon sau o nevointa speciala pentru a il indupleca pe Dumnezeu in vreo privinta. 

Atat de mult as fi vrut ca ea sa fie sanatoasa, si totusi Domnul a binevoit sa o cheme la vesnicele lacasuri... Nu a contat deloc voia mea. De ce mi-as mai incorda vreodata puterile sufletesti pentru vreun lucru mai de nimic decat viata copilului meu?

Cea mai adevarata stare este aceea de "faca-se voia Ta",  asteptand cu frica si cu cutremur sa se faca lucrarea Domnului cu si prin mine. Maiestria sta in a accepta cu seninatate tot ce vine asupra-mi si mai ales in a nu ma tulbura de frica pentru ce va urma.

Partea mea e sa am grija sa imi curatesc vasul pe dinauntru pentru ca la carma corabiei mele sa stea Hristos. In rest, toate celelalte cate imi sunt folositoare cu adevarat se vor adauga. Si pe toti care imi cer sa ma rog pentru ei ii las la picioarele Lui, ca El sa iconomiseasca totul mai bine decat prin directivele neghioabe pe care i le-as putea trasa eu exprimand vreo cerere mai articulata.

7 comments:

  1. Doamne ajuta! Pe partea asta simtim la fel!

    ReplyDelete
  2. Imi pare atat de rau...Desi n-am cunoscut-o decat din pozele si scrierile tale de aici, n-am uitat-o. Am "inglobat-o" cumva in durerile mele. Ce spui tu imi este cunoscut, insa ceea ce ma infricoseaza pe mine cu adevarat este ca nu e de ajuns acel "faca-se voia TA", adica nu cu resemnare, cu, aproape, incremenire sufleteasca, ci e nevoie sa fie cu iubire! Acel sa-L iubesti pe Dumnezeu mai presus de oricine, de orice, din tot ce esti tu, asta este ... foarte greu. Cu sufletul aproape de tine...

    ReplyDelete
    Replies
    1. Imi dau si eu seama ca e si ceva defect in resemnarea asta. Deocamdata atat este

      Delete
    2. De mine vorbeam, Ecaterina! Eu sunt defecta, nu stiu de tine, dar eu nu pot inca sa simt ca-L iubesc asa! La MINE e resemnare, e... orice, dar nu iubire!

      Delete
    3. Vorbind tu de tine, m-am simtit si eu cu musca pe caciula😊

      Delete
  3. ...gandindu-ma ulterior la postare mi-am amintit ca ati scris aceste ganduri chiar in Duminica invierii fiicei lui Iair,poate nu e intamplator.... cu drag, Mihaela

    ReplyDelete