"Daca nu impodobesc rugaciunea noastra smerita cugetare, simplitatea si bunatatea, rugaciunea aceasta, sau mai bine zis paruta rugaciune, prea putin ne poate folosi. Si nu spunem aceasta numai despre rugaciune, ci si despre orice osteneala si stradanie: a fecioriei, a postului, a privegherii, a cantarii, a slujirii si a oricarei lucrari savarsite de dragul virtutii. Daca nu vedem in noi rodurile dragostei, pacii, bucuriei, simplitatii, smeritei cugetari, blandetei, nevinovatiei, credintei, indelungii rabdari si cugetul prietenos, rabdam ostenelile fara de niciun folos. Caci ostenelile primim sa le rabdam pentru folosul rodurilor. Deci daca nu se afla in noi rodurile dragostei, fara de indoiala ca e de prisos lucrarea.
...
Deci ostenelile si straduintele sa se socoteasca ceea ce sunt, adica osteneli si straduinte, iar roadele, roade. Daca insa cineva, din lipsa cunostintei, va socoti ca lucrarea si osteneala sa sunt roduri ale duhului, sa afle ca se amageste si se inseala si fiindca socoteste astfel se lipseste de roadele cu adevarat mari ale Duhului."
Filocalia 5, Parafraza in 150 de capete a sf Simeon Metafrastul la cele cinzeci de cuvinte ale sf Macarie Egipteanul, nr22
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
La mulți ani pământeşti plini de roade Părinteluu Dumitru și dumneavoastră, împreună!
ReplyDeleteMultumim, Andreea!
DeleteAsa este! Doamne ajuta! Bucurie!
ReplyDelete