Sambata au fost fetele la un concurs de romana-religie si, printre altele, au avut si un text-suport de Radu Gyr
,,[...]Ciudat duhovnic-aceasta arta populara! Ea primeste spovedania unui neam intreg, in tot ce spovedania cuprinde mai curat si mai adanc ca traire interna; si, prmind-o, o impleteste cu argint, o topeste in flacari mari de curcubeu si o arunca in lume ca pe o pasare maiastra, iesita golasa dintr-un fund de suflet si suflata cu azur si pene de foc, de catre buzele ceresti ale Artei."
- greu de digerat pentru un copil de clasa a cincea sau a sasea (mi-a placut ideea de a diminua segregarea pe varste grupand clasele cate doua)
- pentru copii contemporani ce populeaza mediul urban arta populara nu are o rezonanta launtrica reala (ea apartine unei lumi apuse si doar putini se straduiesc sa tina aprinsa falcara atasamentului cultural de valorile specific romanesti)
- fragmentul abunda (sau abuzeaza de?) in metafore si e prea incarcat pentru gustul meu
- nu e un discurs convingator pentru ca emotionalul se incalceste in desisul figurilor de stil si nu se poate proiecta pe elementul atat de elogiat de autor
- cred ca un fragment bine ales din Creanga ar fi introdus micii cititori mai putin abrupt in atmosfera satului romanesc si i-ar fi facut sa se deschida mai usor catre ideea de arta populara
- paralela cu planul duhovnicesc e cel putin fortata (scuze, dar la spovedanie de obicei varsam tot ce avem mai urat si ne spalam de toate mizeriile interioare)
No comments:
Post a Comment