... de mult s-a insistat in predici despre importanta postului duhovnicesc, despre cat de rau este sa mananci carnea aproapelui barfindu-l sau certandu-te cu el, incat se pare ca oamenii incep sa desconsidere postul de carne, lactate, oua. Consider ca aceasta este o inselare, cam ca ideea ca nu merg la biserica, fiindca trebuie sa am biserica in suflet.
Ca sa pui acoperis la casa iti trebuie sa construiesti niste ziduri trainice mai intai. Infranarea de la mancare este un prim pas, fara de care nu cred sa se fi desavarsit duhovniceste vreun ascet, caci daca nu te poti controla in planul concret al materiei, cum vei stapani navala nepalpabila a vorbelor sau lumea inefabila a gandurilor si emotiilor.
Performanta se atinge in general evoluand de la simplu la complicat, in cazul nostru de la manifestarea cuviintei in cele exterioare, apoi pe calea urcusului launtric catre minte, de unde trebuie scoase afara toate mizeriile si pusa paza puternica, apoi spre inima, pe care putini ajung sa o faca salas al Duhului Sfant si sa cunoasca imparatia lui Dumnezeu incepand din aceasta viata.
E clar ca exista postitori infocati fara un corespondent spiritual al acestei lucrari de retinere de la cele vatamatoare, dar e si mai clar ca un om imbuibat si rob al poftelor gustului nu poate atinge curatia, blandetea si pacea inimii.
No comments:
Post a Comment