Tuesday, January 2, 2018

Cruzime

Povesteam zilele trecute cu cineva si mi.a ajuns la urechi cum o mama pleca de acasa, lasa copiii mici cu tatal lor, dar nu lasa lapte muls si nici lapte praf pentru sugar,  iar cand cel mic incepea sa planga de foame il sfatuia pe sot sa il lase sa planga, "ca plange pana adoarme si ii trece".

Cam asa a alaptat (batut joc) ea exclusiv nu unul, ci mult mai multi copii. Si cica mai e si crestina de-a noastra😱 Probabil mai spre sfarsitul vietii i-ar prinde bine sa fie lasata in scaunul cu rotile pana lesina de foame. De cata intelepciune e nevoie ca sa intelegi ca foamea e o nevoie primara si nu un moft?! 

Eu credeam ca astea se intamplau numa'  pe vremea iobagilor, sarmanii. Da' de unde! Persoana in cauza are o situatie materiala peste medie. Si, culmea! Este medic de familie si da altora exemplul acesta barbar. Va las pe voi sa intelegeti, ca mintea mea nu poate sa priceapa cum o astfel de femeie (care are acces la atatea articole care arata ce impact psihologic si intelectual are asupra copilului faptul ca in perioada de sugar este ingrijit corespunzator si chiar purtat pe cat se poate aproape de corpul mamei) se simte confortabil in propria piele/constiinta.
Fara sa vreau ma duc cu gandul la spartani

17 comments:

  1. sa inteleg ca nici sotul nu era prea destept.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Categoric avea o incredere oarba in modul ei de a creste copii.
      Cert e ca niciunul nu a murit, dar ma intreb serios cam ce traume poarta in ei. Pe astia de la casele de copii s-au facut studii, cum povestea si Virgiliu Gheorghe si au observat ca, fiind lipsiti total de afectiune a avut mult de suferit si intelectul lor.

      Delete
  2. Nu cred.
    Cine știe la a câtă mana a ajuns la tine prostia asta sau cine știe ce tensiuni sunt acum in familie și tatăl spune minunile astea daca de la el au pornit . Că alții presupun că nu mai erau de față când se întâmplă asta . Chiar nu crede tot ce auzi.
    MariaM

    ReplyDelete
    Replies
    1. Second hand, de la o pacienta a inculpatei😊

      Delete
    2. Deci, ca sa fiu mai transparenta, prostia asta o promoveaza mama in calitate de medic de familie si prietena mea mi-o spunea oarecum admirativ, de parca era si ea spalata pe creier.

      Delete
    3. Da, și ea îi spune pacientei la consultație pilde din familia ei: " Eu așa am făcut: plecam de acasă, nu lăsăm lapte și îl sfătuiam pe soț sa....."
      Ție ți se pare plauzibil? Mie mi se pare hilar.

      Maria M


      Delete
    4. Da. Pacienta are copil mic, tipa vine si ii face vizita la domiciliu si o consiliaza in domeniul alaptarii. Si fiindca a alaptat si ea, baga si exemplul personal. Ce ti se pare nefiresc in discutie. La noi, in cadrul acestui gen de intrevedere cu pacienta, se taifasuieste mai pe larg.

      Delete
    5. O incuraja ca alaptarea nu e asa solicitanta cum pare, ca nu moare daca il mai treci cu vederea cate o masa dc esti plecata cateva ore de acasa, ca n-are rost sa te complici cu lapte praf daca ala micu pare nemultumit si ca se vede la cantar dc ia in greutate sau nu. Deci nu-i bai daca il intarzii cu suptul. "Plange pana adoarme si ii dai cand se trezeste" am incheiat citatul.

      Delete
  3. Si acum o crucificam, o omoram cu pietre sau ne rugam pentru ea...

    ReplyDelete
    Replies
    1. 😊 in primul rand nu facem ca ea. Spun asta pentru ca persoana care mi.a vorbit era pacienta doamnei si era foarte tentata sa ii urmeze exemplul

      Delete
    2. A spune "asa nu" referitor la o fapta/un comportament al cuiva nu e echivalent cu a arunca cu pietre. Cel putin asa inteleg eu lucrurile in prezent.

      Delete
    3. "Cam asa a alaptat (batut joc) ea exclusiv nu unul, ci mult mai multi copii. Si cica mai e si crestina de-a noastra�� Probabil mai spre sfarsitul vietii i-ar prinde bine sa fie lasata in scaunul cu rotile pana lesina de foame." Ecaterina, am mare stima pentru tine, dar daca nici asta nu e judecata si osandire, nu mai stiu ce sa zic. Tu stii ca puteai relata faptul - gen am auzit ca cineva face asa - si apoi sa spui - cred ca nu e bine sa facem asa pentruca ... si gata. Sa ma ierti, te rog, poate era mai bine sa tac. Toti gresim, in atat de multe feluri, dar ma tot gandesc macar unele, care stim ca IL supara mult pe Domnul, sa le mai evitam...

      Delete
    4. Pai chiar e bataie de joc. Si chiar sunt ingrozita cand aud de deraieri ale oamenilor bisericii. Tu cum te simti cand auzi sau vezi sminteli despre preoti. Eu simt un fel de frica amestecata cu durere. Dar predomina frica aceea. Nu ma intreba de ce, ca nu stiu.
      Faza cu "i.ar prinde bine..." e un exrecitiu de imaginatie pe care i l.as propune ca sa poata empatiza cu propriul copil. Sa incerci sa te pui in pielea altuia e foarte util atunci cand nu simti mila. Sa iubesti aproapele ca pe tine insuti. Daca pe tine nu te.ai lasa nemancata, nu lasa nici bietul copil sa urle de foame.

      Delete
  4. Iar am sters comentariu din categoria spam. Nu stiu de ce intra acolo, dar eu sufar de automatisme si apas pe primul buton care de obicei este "publicati", dar la spam este "stergeti"🙃

    ReplyDelete
  5. Ai perfectă dreptate, Ecaterina. Cunosc personal copil care a fost alăptat cu întârzieri mari, sărit peste mese, în mod repetat, nu doar o dată sau de două ori. În prezent, copilul are 8 ani, se leagănă f tare de fiecare dată când trebuie să doarmă, urinează în pat dacă nu este trezit și dus la toaleta, are carențe de afectivitate. Atunci când nu era alăptat, de legăna până adormea.

    ReplyDelete
  6. Mă bucur că susțineți și dvs asta, alăptatul la cerere și contactul prelungit cu mama... Am fost adepta convinsa a acestei idei la primul copil, am continuat și la al doilea (inclusiv alăptat in tandem ambii copii ,cel mare s.a înțărcat bland la 2ani și 8 luni,ghidat de mine). Am dormit toți împreună de la nașterea lor. Acum o luna am născut și o fetița, alăptată cu succes, care se pare că nu prea poate dormi la distanta de mine. Mă gândesc cu teama la cum ne vom descurca când va fi mai mărișoară și nu va mai sta singura deloc, cum mă voi descurca cu 3copii mici (cam 2 ani diferența între ei). Ce mă sfătuiți? Poate aveți timp să faceți o postare despre asta, cum v-ați descurcat, mai ales când ați rămas singura cu copiii mici acasă,cum mai reușeati sa vă ocupați de curățenie/ mâncare/etc.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am diferenta 2 si 3 ani intre copii. Sotul vine de la servici la 6. N-am rude un oras. Cateodata mai vine soacra dar nu zilnic in orice caz. Daca vreti va pot spune mai multe. Oricum e mult mai usor din punct de vedere fizic sa ai pe cineva de ajutor, dar creste presiunea asupra mamei daca e vb de soacra/mama.

      Delete