Sunday, April 22, 2012

Reuniuni familiale

 De Paşti, pentru a salva aparenţele, ne întâlnim cu rude şi cunoscuţi cu ale căror principii de viaţă nu avem nimic în comun. Nu-mi stă în fire să intru în polemici inutile, cu care oricum nu conving pe nimeni, dar mă deranjează enorm când oamenii simt nevoia să ofere lecţii de viaţă copiilor mei, mai ales când e vorba de subiecte pe care încă nu le-am abordat întâi în familie, considerând că e prematur să discut despre anumite aspecte de la 7 ani. În astfel de cazuri comentez după ce se termină vizita ceea ce mi s-a părut a fi smintitor şi replicile la care i-am observat că sunt mai receptivi. Mă întreb totuşi dacă n-ar fi cazul să ripostez pe moment, vorbind nu cu adultul care ne virusează soft-ul, ci direct cu copilul meu.
  • Bă, vinul se bea până simţi că ameţeşti puţin, alfel bei degeaba
  • Ar trebui să fii mândru că ţi-am zis "şmechere", nu orice prost e în stare să fie şmecher
  • Eu te iubesc, nu-ţi zic niciodată nimic, mamă-ta te ceartă
  • Ei, maică-ta doarme cu voi c-aşa s-a obişnuit, eu nu suport să dorm cu fie-mea. E foarte enervant să dormi cu un copil mic
  • Scoate limba, uite-aşa!
  • Nu credeam eu că mă lasă Dumnezeu doar cu un sigur copil (spus de cineva care foloseşte contraceptive în plină vârstă fertilă, doar pentru a poza în faţa copiilor drept victimă a unui Dumnezeu crud; fenomenul acesta nu l-am văzut la oameni cu credinţă cărora Dumnezeu nu le-a dăruit prunci în 15 ani de căsătorie)
"Un frate l-a întrebat pe un batran oarecare, zicând: parinte, de va voi vreun frate să-mi vorbească şi să-mi spuna nişte cuvinte nefolositoare sau glume lumeşti şi vorbe deşarte oare mi se cade mie a-i zice să tacă?
Nu, fiule, nicidecum nu ţi se cade a-i zice să tacă, orice va vorbi. Că de-i vei zice sătacă, îl ocărăşti pe fratele tău şi-l ruşinezi ca şi cum l-ai lovi cu palma peste obraz şi peste puţin şi tu însuţi vei vorbi vorbe deşarte şi fără de treabă. Şi în zadar, spre păcatul tău, ai ocărât şi ai osândit cu mândrie pe fratele tău poruncindu-i să tacă. dacă nu-ţi place a vorbi vorbă fără de treabă, atunci taci cu smerenie şi aşa, cu tăcerea şi smerenia ta, îi vei da lui şi altora chip bun."
"Un frate a mers la un bătrân care şedea în pustie şi a aflat pe lângă chilia lui copii păscând dobitoaceşi vorbind neuvioase. Şi dacă şi-a spus gândurile sale, folosindu-se de cuvintele bătrânului, i-a zis: cum suferi, avvo, aceşti copii şi nu le zici să nu facă cele fără de treabă? Bătrânul i-a zis: cu adevărat, frate, de multe zile vreau să le zic lor, dar mă opresc chiar pemine a le zice grăind: iată, nu pot să sufăr acest lucru ce este puţin, dar cum voi putea să rabd d vor veni asupra mea ispite? Pentru aceasta nimic nu le-am zis, ca să mă deprind cu ispitele ce vin asupră-mi." (Pateric)


10 comments:

  1. Si noi ne intalnim cu rudele de Pasti si de Craciun si intram mereu in vizorul lor. Anul acesta, unchiul meu, putin ametit de bautura, casunase pe barba sotului. Ca de ce nu si-o mai aranjeaza putin "uite asa pe aici pe la colturi,, ca ti-ar sta foarte bine, asculta-ma tu pe mine". Sotul meu schimba subiectul si zicea ceva , unchiul meu insista si revenea la acelasi subiect. Nu mai vorbesc de glumele proaste la adresa mea si a sarcinii. Recunosc ca ma scoat putin din ritmul meu intalnirile astea. Ii vad pe toti binedispusi, aranjati, imbracati frumos, cu chef de distractie si aparent fara nicio durere. In timp ce eu sunt cu ochii in toate partile sa le urmaresc pe fete, sa nu se loveasca, sa nu se piarda, etc. Poate cand vor mai creste... :)
    Visez la ziua in care vor stii sa stranga si ele masa, sa spele vasele, sa isi incalzeasca singure mancare... :)

    ReplyDelete
  2. Nu as putea sa ma vait de alte lucruri decat de picioarele foarte umflate si de somnul de maxim 2 ore pe noapte, insa sunt intr-o stare emotionala tensionata. Pentru ca asteptam de mai bine de doua saptamani sa nasc, simt ca se prelungeste la nesfarsit un calvar. In fiecare zi am zis ca poate e ziua cea mare si scap. De ce stau asa mai mult, de aia ma apuca panica. Maine m-a chemat doctorul sa imi provoace nasterea, asa ca pana la urma tot nu am scapat de ceea ce ma temeam. Doar daca nu se intampla azi vreo minune. Dar nu am niciun semn, nicio durere, nimc, asa ca nu cred. Ma sperie destul de rau gandul ca ma duc de bunavoie sa ma chinui si as fi preferat sa se intample totul de la sine, dar nu am ce sa fac.

    ReplyDelete
  3. Poate mai negociezi cu el...Daca bebe e bine la eco si la nonstress poate te mai lasa.

    ReplyDelete
  4. eu am nascut a treia oara provocat si a fost f bine, am scapat repede, cam in trei ore

    ReplyDelete
  5. Stau si ma minunez cat de mare e prostia unora...scuza-ma ca te indreb:dumnezeul ala al tau la care te rogi ti-a zis sa faci tarla de copii?CE PRIMITIV..traim intr-o lume modernizata si cand vad asemenea habotnici care inca mai cred intr-o cartulie scrisa acum 2000 de ani pentru un trib de salbatici ma umfla rasul.Sincer,cred ca apartenenta la o religie sau alta ar trebui sa se faca cu avizul psihologului...altfel cred ca ne-ati imbolnavi si pe noi cei normali cu ideile voastre despre sfinti imaginari si dumnezeul ala al vostru care zice-se ca :"exista"....Pacat de formatia ta profesionala...

    O agnostica

    ReplyDelete
  6. Am nascut marti un baiat de 4 kg. Natalia, sa citesti zilnic pana la nastere acatistul Sf Nectarie! M- a ajutat sa nasc fix intr-o ora din momentul in care mi-a pus perfuzia. Iti voi povesti detalii cand am timp, dar am vrut sa iti spun doar sa nu pierzi nicio zi fara sa ii citesti acatistul. Pe parcursul ultimeli luni au mai nascut doua femei foarte rapid, tot cu ajutorul sfantului. Una dintre ele este preoteasa duhovnicului meu care a nascut al saptelea copil foarte usor. Mai vorbim. Acum nu prea am timp. Doamne ajuta!

    ReplyDelete
  7. Sa fiti sanatosi! Asteptam sa ne povestesti mai pe larg cum a fost.

    ReplyDelete
  8. Am vrut sa zic Ecaterina si ti-am spus Natalia. Scuza-ma!

    ReplyDelete