Thursday, June 23, 2011

Ce ne aşteaptă la bătrâneţe?

video
video
           La serbarea de sfârşit de an în clasa a patra, Iuliana a avut rolul unei mame care crescuse cu trudă 7 copii, dar spre sfârşitul vieţii niciunul nu voia să o ţină şi să o îngrijească, ci o trimiteau de la unul la altul, pretextând diverse.  Mesajul poate fi: "Copii, ajutaţi-vă părinţii la bătrâneţe!" sau, aşa cum a concluzionat o mămică de lângă mine: "N-are rost să creşti o droaie de copii. De pe urma lor nu vei avea decât de suferit..." Dacă nu faci asta pentru Dumnezeu şi-i creşti doar de frica azilului de bătrâni, e foarte probabil să-i formezi egoişti (după modelul pe care îl oferi). Dacă-ţi pui nădejdea în Dumnezeu, nu vei fi niciodată dezamăgită, ci poţi fi fericită chiar şi atunci când toţi te părăsesc. Ieremia, cap 17:
5. Aşa zice Domnul: "Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul.
6. Acela va fi ca ierburile pustiului şi nu va vedea când va veni binele, ci va locui în locurile arse ale pustiului, în pământ neroditor şi nelocuit.
7. Binecuvântat fie omul care nădăjduieşte în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul,
8. Deoarece acesta va fi ca pomul sădit lângă ape, care-şi întinde rădăcinile pe lângă râu şi nu ştie când vine arşiţa; frunzele lui sunt verzi, la timp de secetă nu se teme şi nu încetează a rodi.  

5 comments:

  1. Sunt intru totul de acord, cu ce ai spus draga Ecaterina,cred asta din toata fiinta mea, ca daca noi intelegem corect sa ne crestem copii, si o facem in Hristos, atunci copiii, oricati ar fi, sunt o binecuvantare...poti sa ai doar 1 copil...si asa cum ai spus, daca il cresti egoist, doar in duhul lumii acesteia si fara Dumnezeu...sa te faca sa suferi de 10 ori mai mult...decat daca daca ai avea 10 copii crescuti in Hristos...Doamne ajuta!

    ReplyDelete
  2. Ooo, de cate ori n/am auzit replica asta, cumva spusa cu alte cuvinte ("degeaba-i cresti, cand vor fi mari nu se vor mai uita la tine"). N/am vrut sa o accept, nici nu m/am lansat in explicatii pt ca nu le aveam :D. Dar cu timpul, traind in si cu Hristos, multe ti se dezvaluie!
    Foarte interesant rolul Iulianei. Felicitari!

    ReplyDelete
  3. Eu poate sunt.. inconstienta, dar nu ma gandesc cum va fi la batranete. Ma gandesc doar ca nu ma va lasa Dumnezeu. Daca s-ar intampla sa ma paraseasca copiii m-ar durea nespus, dar cel mai tare ar fi pentru sufletul lor, si pentru ca poate i-am educat eu gresit de au ajuns asa. Sa ne fereasca Dumnezeu pe toti!

    ReplyDelete
  4. Doamne ajuta, Doamna Ecaterina! De 2 zile am descoperit blogul dvs si vreau sa va zic ca am citit toate postarile dvs. Felicitari pentru ceea ce faceti!
    Am si eu aceeasi misiune ca si dvs de preoteasa, am o fetita de 2 ani si imi mai doresc si alti copii. Sa stiti ca postarile dvs cu referire la copii ma incurajeaza si pe mine sa am mai multi copii...Ma liniste enorm sa citesc ce scrieti...sunteti o "doamna a cuvintelor". sunt din Botosani "tocmai"...pacat ca nu suntem mai aproape poate ne-am intalni o data! dar cine stie...poate pe la o manastire pe undeva am sa va recunosc...Chiar va simt aproape de sufletul meu...ganditi in mare parte ca si mine, rareri gasesc persoane sa aiba aceleasi ganduri ca mine! doamne ajuta! Sarutmana parintelui! Mirela, Bt

    ReplyDelete
  5. Bucuria mea este să încurajez femeia să îndeplinească ceea ce a hotărât Dumnezeu că este mântuitor pentru ea. Şi eu am fost atât de însetată de "cuvinte de folos" pe tema asta şi, din păcate, n-am găsit suport psihic decât de la sute, mii de kilometri depărtare. E bine şi aşa.

    ReplyDelete