Sunday, February 2, 2020

Scriu...

... despre narcisisti fiindca e plina lumea de ei, fiindca sunt deghizati in oameni cumsecade si fiindca in biserica, acolo unde vin multi oameni sensibili, indurerati, altruisti, isi gasesc cel mai usor victimele pe termen lung.

Acum sa fiu sincera, nu spun ca nu se poate trai cu acest tip de om, dar trebuie sa stii de ce este in stare, sa stii la ce cruce te angajezi daca mentii colaborarea cu el si sa inveti sa te detasezi de minciunile si starea emotionala indusa de el. Daca te disciplinezi emotional tot calvarul devine mult mai usor de suportat.

Ei trebuie iubiti, dar cu nu cu iubire vulnerabila, ci cu una gen compasiune fata de un om bolnav sufleteste. Ei au multiple handicapuri duhovnicesti si nu le este deloc usor. Chiar daca esti victima a unui astfel de om, te poti ruga pentru el "Doamne, iarta-l ca nu stie ce face." Tine minte ca el ii chinuie pe altii fiindca mai intai este el chinuit interior.

3 comments:

  1. Ai dreptate, Ecaterina, dar e cumplit de frustrant cand sotul, care este si preot, se incadreaza in cam toate caracteristicile unui N. Iubirea dintre soti, daca se transforma in compasiune,va face inevitabil sa se slabeasca relatia. O preoteasa, indiferent de numarul de copii, este oricum deja destul de singura, nu se poate deschide sufleteste complet decat in fata icoanelor. Cateodata este cenzurata si comunicarea cu duhovnicul, din nevoia de proteja imaginea sotului preot, caci oricum, nici sfaturile sau avertismentele unui duhovnic nu ating inima de N. Culmea este ca ei pretind admiratie, respect. Noi, ca sa rezistam, ne focusam pe compasiune si cadem in capcana ca suntem un pic mai buni de vreme ce ei sunt vrednici de mila, iar noi stim cu adevarat gustul empatiei, al jertfei... Care este atunci calea spre mantuire a cuplului? Mama lui N nu isi cere niciodata scuze/iertare in aproape niciun context, doar explicatii, circumstanțe atenunate, dat vina pe altul, asadar am identificat parintele "bolnav". Ce faci cand ai sotul si soacra din categoria N??? Nici nu stiu daca intrebarea nu este mai degraba retorica..
    Eu iti multumesc oricum pentru toate postarile clarificatoare.
    Doamne ajuta!

    ReplyDelete
  2. Eu nu inteleg compasiunea ca pe o strategie subtila de a te pozitiona deasupra altuia. Ea vine din intelegerea faptului ca N este bolnav cu adevarat. Am vazut un documentar in care ei marturisesc cat de mizerabil se simt in propria piele, cum nu pot simti decat ura, invidie si manie si cum isi consuma toata energia creatoare pentru a putea imagina situatii chinuitoare pt altii care sa ii ajute sa faca fata vocii interioare care ii critica si ii complexeaza constant.

    Daca nu erai capabila sa ii duci, nu ii intalneai. Suna ciudat, dar cred ca daca nu cartesti, nu ii urasti, nu te certi e destul ca sa te mantuiesti intr-un cuplu bolnav.

    De dorit sa ai un "duhovnic duhovnicesc" fata de care te poti deschide si nu trebuie sa musamalizezi realitatea ca sa construiesti o imagine perfecta a preotului.

    ReplyDelete
  3. Da. Narcisistul convins nu asculta nici de duhovnic. Staruieste pe calea cea dreapta, inmulteste rugaciunea si vei vedea schimbari in bine in viata ta. Atentie, nu schimbari ale lor, ci asupra ta!

    ReplyDelete