O muscatura

Ieri dupa-amiaza Ecaterina a muscat dintr-un mar. Apoi a strigat la mine:
"Mami, fii atenta ca nu ma mai doare!"
"Ce nu te mai doare?"
"Pai inainte nu puteam sa musc din mar, ca ma dureau rau dintii astia din fata. Nu stii ca imi taiam felii? Acum ma gandeam la ceva si am uitat sa nu musc, dar vad ca nu ma doare deloc..."

Pentru mine evenimentul acesta a fost o mare victorie, fiindca m-am tot luptat sa aduc cat de cat dieta noastra pe un fagas al sanatatii si fiindca am insistat  mai ales pentru Eca sa ia anumite  suplimente si sa fie mai drastica in evitarea zaharului. Astea au fost cele mai prietenoase metode prin care am aflat si eu ( de pe net) ca s-ar putea vindeca micul ei defect.

Sincer vorbind nu eram 100% convinsa ca voi reusi ceva, iar presiunea pe care o simteam cand impuneam restrictii incepuse sa fie prea mare. Deja se milogeau prea tare pentru o ciocolata, deja iritam rudele care se gaseau sa ne ofere ceva dulce cand veneau in vizita. Mica izbanda de ieri m-a motivat sa nu renunt.

Nu stiu alte femei (Heather, de exemplu a redus drastic si consumul de zaharuri din fructe sau miere, dar a reusit sa vindece spectaculos caria fetitei ei) ce vointa au, ce fel de a-si impune conceptiile legate de alimentatie in fata copiilor, dar mie mi se pare o lupta destul de grea, mai ales ca nu am intotdeauna ca aliati adultii care ma inconjoara.

Oricum, constat zilnic cat de adevarat este ca hrana este unul dintre cei mai puternici factori de influentare a starii de sanatate.

Primul admirator :)

Ieri a batut la usa cineva. In casa eram doar eu (care sunt cantitate neglijabila momentan) si Iuli, iar ea gatea ceva si era murdara pe maini. A deschis usa cu cotul si a plecat inapoi in bucatarie crezand ca e unul dintre fratiori care a venit dupa apa sau la toaleta. Usa s-a inchis singura in spatele ei si iar s-au auzit batai insistente. S-a intors sa vada cine era si a avut parte de o mica surpriza: un baietel de cinci ani de prin vecini o astepta solemn cu un buchet de foricele adunate de prin gradinile blocurilor. I-a multumit, l-a sarutat pe capsor si l-a sfatuit sa nu mai intre in conflict cu batraneii de la parter care se ingrijesc de spatiile verzi.
Azi s-a repetat figura. Pustiul pare hotarat :)

Dadace

Elena ii spune "Cheetah" in urma vizionarii
 unor secvente cu Tarzan si cimpanzeul sau

Divergente

Mama: "Draga, daca tot te duci la concurs, pai pregateste-te, munceste!"

Eu: "Iubito, daca tot iti vei pierde timpul ducandu-te la concurs, macar nu-l mai irosi si cu meditatii si teme suplimentare"

Un singur lucru-mi trebuieste...

Vorbind despre mama sa, gheronda Efrem Filotheitul ne arata masura ei duhovniceasca:

"...Si intr-adevar, pilda ei ma autase la postire, la priveghere, la dobandirea lacrimilor si a plansului pentru pacate. Acest suflet binecuvantat postea de trei ori pe saptamana fara untdelemn si manca doar o singura data in zi, dupa ceasul al noualea, adica dupa ora trei dupa-amiaza. Iar seara statea ore intregi inaintea unei candele mici, palngand si tanguindu-se pentru pacatele ei. Si era femeie din lume, cu barbat si copii!"

Roquefort

Pestele meu preferat...

...gras, gelatinos, fara solzi de curatat, cu oase mari (usor de ales pt copii), carne din belsug: crapul oglinda.