1. Un leu. Eram in fata blocului, veneam cu sotul de la cumparaturi si un cersetor a venit sa ceara bani. Eu eram cu Anastasia in brate si vorbeam ceva important, asa ca atunci cand a aparut batranelul m-am cam strambat la el: "hai, mai tataie, vezi-ti de treaba!". El s-a departat, iar sotul a plecat apoi in casa. Dupa un timp cersetorul a trecut iar pe acolo. A venit la mine si mi-a intins o bancnota de un leu: "Ia, taicule, ca oi fi si mata necajita! Ia pentru copil!"
Știu cum stă treaba cu "mașina popii", de la părintele duhovnic (6 copii)
ReplyDeleteS-o stăpâniți sănătoși și s-o plimbați mult!
Multumim pentru gandul bun!
ReplyDeleteSlava Domnului pentru ambele milostenii! Le-ai prezentat tare frumos Ecaterina si cred ca din ambele sunt invataminte de tras. Prima m-a emotionat teribil. Legat de ce zic unii de "masina popilor" eu nu sunt din categoria celor care judeca preotii si nici nu imi plac discutiile in care le sunt discutate avutiile dar, cel putin din cateva exemple pe care le stiu desi nu mi-am dorit sa le stiu fum fara foc nu a iesit. Dar na, pe fiecare ne va judeca Dumnezeu la un moment dat de ce sa ne apucam noi mai devreme?! Am vrut doar sa zic ca asocierea nu mi se pare f reusita sau ironia.
ReplyDeleteCe bucurie! Doamne ajută!
ReplyDeletePe cititori ii intaresc postarile dvs., iar purtarea de grija a lui Dumnezeu ne da nadejde in aceste vremuri tulburi. Sa va fie de folos ani multi...
ReplyDelete