Dupa cum zice Apostolul: "nici femeie nu cunosc, nici feciorelnic nu sunt", va marturisesc si eu sincer ceva: maritata cu preot sunt, dar preoteasa nici pe departe.
De 15 ani de cand sunt maritata mi-am petrecut viata zacand de rau de sarcina, apoi cu burta la gura, apoi lehuza, apoi alaptand exclusiv, nedormind noptile si schimband scutece, alternand cu perioade de deteriorare a starii de sanatate. Mi-am dorit mereu sa fiu o femeie puternica, dar Dumnezeu asa a binevoit sa-mi puna restrictii in trup.
Nu m-am implicat in niciun fel in a-l ajuta pe parintele meu in misiunea sa preoteasca, dimpotriva, el ma sustine pe mine sa-mi pot purta firava existenta. Pentru ca a reusit sa plineasca neputintele mele si pentru ca am construit impreuna o familie frumoasa eu il consider puternic si priceput ca acei care au ridicat biserici sau orfelinate.
De 15 ani de cand sunt maritata mi-am petrecut viata zacand de rau de sarcina, apoi cu burta la gura, apoi lehuza, apoi alaptand exclusiv, nedormind noptile si schimband scutece, alternand cu perioade de deteriorare a starii de sanatate. Mi-am dorit mereu sa fiu o femeie puternica, dar Dumnezeu asa a binevoit sa-mi puna restrictii in trup.
Nu m-am implicat in niciun fel in a-l ajuta pe parintele meu in misiunea sa preoteasca, dimpotriva, el ma sustine pe mine sa-mi pot purta firava existenta. Pentru ca a reusit sa plineasca neputintele mele si pentru ca am construit impreuna o familie frumoasa eu il consider puternic si priceput ca acei care au ridicat biserici sau orfelinate.
Pentru un progres duhovnicesc, e bine de pastrat o atitudine ca aceasta; la fel pot spune si eu ca maritata sunt, dar sotie nu. Ma gandesc, totusi ca aveti tot timpul sa deveniti preoteasa dupa ce se termina cu perioada fertila, si, cred eu, truda cu copiii va va fi servit drept antrenament si experienta pentru misiunea de mai tarziu. In plus, nu sunt chiar multi preotii binecuvantati cu sotii dispuse sa nasca si sa creasca atatia copii, care prin asta dau speranta si curaj si altor familii in formare, pentru care abstinenta este dificila. Avem niste cunoscuti care in 8 ani de casnicie au nascut deja 6 copii (daca retin bine, la fel a fost si Maica Alexandra, printesa Ileana a Romaniei, care a avut 6 copii intre 23 si 31 de ani). Alta data astea erau normele dupa care traiau toti, insa acum, cine poate mai bine sa sprijine moral familiile acestea cu frica de Dumnezeu, decat un slujitor al altarului, prin exemplul propriei familii?
ReplyDeleteUltima afirmatie pe care ati facut-o mi se pare foarte la locul ei.
Doamne-ajuta!
ReplyDeleteEcaterina, iti citesc de ceva vreme insemnarile virtuale si as vrea sa iti scriu un mesaj privat. Ai putea sa imi trimiti o adresa de e-mail?
Iti multumesc.
Sarcina usoara, prunc sanatos si binecuvantat!
Andreea
Trimite-mi tu intai un mail intr-un comentariu (nu-l public)
DeleteEu cred ca lucrarea ta, aceea de a-L lasa pe Dumnezeu sa lucreze prin tine este la fel de valoroasa ca una de "preoteasa", si de fapt este ceea ce te face preoteasa. Explemplul personal de taiere a voii proprii face mult mai mult decat misionarism pe langa parinte. As putea face chiar o comparatie similara celei din ultimele randuri.
ReplyDeleteIarta-ma daca exagerez, dar expresia "burta la gura" o vad peiorativa fata de mama dar si de bebelusul din burtica. O foloseau/folosesc oamenii care nu au nici un fel de simpatie fata de sarcina...
E o perceptie subiectiva, eu am vrut sa sugerez altceva: am avut doar copii peste 4000g, ceea ce presupune o burta imensa, mai ales ca nu-s foarte inalta.
DeleteE alegerea ta draga. Lasa-l pe el sa-si faca treburile la biserica si tu fa ce crezi ca e bine pentru tine si familia voastra . Daca asta e starea ta normala , de femeie insarcinata , mama care alapteaza si schimba scutece, nu mai fa atata caz si ia-o asa cum vine.Incearca sa cultivi si o alta latura pe langa viata de familie , gradinaritul sau scrisul mi se par foarte potrivite.
ReplyDeleteSi nu in cele din urma , ai putea sa sustii misiunea sotului tau prin organizarea in biserica sau intr-o camera anexata bisericii , prin intalniri cu mamele si copiii , poate multe mamici nu au unde sa isi petreaca timpuc cu copiii in afara casei . Ar fi o initiativa foarte buna sa puteti fi imptreuna atat la biserica cat si o zi pe saptamana la joaca si sporovaiala pe langa o cana de ceai sau cafea .
Toate cele bune!
:))
ReplyDeletePun pariu ca esti o persoana sanatoasa si energica daca dai astfel de sfaturi.
Cum ar spune vladica nostru "familia voastra umple biserica!"
ReplyDeleteVine vremea si pentru misiune, dna preoteasa, la momentul oportun.
Sanatate si mai ales bucurie in suflet!
O mamica de 8