In ultima vreme am fost placut surprinsa de faptul ca fata mea cea mare citeste din psaltire din proprie initiativa. Pana acum nu-i placea cartea psalmilor. O considera prea greoaie si, neintelegand-o, citirea ei i se parea chiar inutila.
Am intrebat-o cum se face ca si-a schimbat atitudinea. Mi-a raspuns ca are de tinut o promisiune pe care a facut-o lui Dumnezeu.
Si-a dorit foarte mult sa mearga la olimpiada la biologie, au facut pregatire zilnic cu doamna ei profesoara dar a aflat ca etapa municipala era programata intr-o zi de duminica. Noi am cazut de acord de mai demult ca in zilele de sarbatoare e prioritara Sfanta Liturghie. Desi i-a venit foarte greu sa puna in practica acest lucru, a anuntat-o pe doamna de biologie ca se retrage din competitie. Se ruga insa in taina la Dumnezeu sa o ajute cumva sa participe totusi la concurs, fagaduind sa isi ia un canon la psaltire daca visul i se va realiza. Dumnezeu a lucrat astfel: a venit zapada cea mare, scolile s-au inchis, concursurile programate s-au anulat iar olimpiada ei a fost amanata peste cateva saptamani intr-o zi de sambata.
Cu ocazia asta s-a vindecat si aversiunea ei mai veche pentru pravila din psaltire. Asta e una din micile mele bucurii de anul acesta.
Am intrebat-o cum se face ca si-a schimbat atitudinea. Mi-a raspuns ca are de tinut o promisiune pe care a facut-o lui Dumnezeu.
Si-a dorit foarte mult sa mearga la olimpiada la biologie, au facut pregatire zilnic cu doamna ei profesoara dar a aflat ca etapa municipala era programata intr-o zi de duminica. Noi am cazut de acord de mai demult ca in zilele de sarbatoare e prioritara Sfanta Liturghie. Desi i-a venit foarte greu sa puna in practica acest lucru, a anuntat-o pe doamna de biologie ca se retrage din competitie. Se ruga insa in taina la Dumnezeu sa o ajute cumva sa participe totusi la concurs, fagaduind sa isi ia un canon la psaltire daca visul i se va realiza. Dumnezeu a lucrat astfel: a venit zapada cea mare, scolile s-au inchis, concursurile programate s-au anulat iar olimpiada ei a fost amanata peste cateva saptamani intr-o zi de sambata.
Cu ocazia asta s-a vindecat si aversiunea ei mai veche pentru pravila din psaltire. Asta e una din micile mele bucurii de anul acesta.
foarte emotionant , ce bucurie sa ai asemenea copii care traiesc o relatie cu Dumnezeu
ReplyDeleteIată ce frumos răspunde Dumnezeu inimilor curate!
ReplyDeleteÎi doresc succes la olimpiadă!
Asta cu adevarat este o mare bucurie.Multumesc pentru marturisire!
ReplyDeleteCe frumos!
ReplyDelete...minunat,....si eu tare mult iti multumesc pentru marturisire...mereu ma intaresc citind blogul tau...
ReplyDeleteEcaterina, cum faci sa nu pui la suflet gandurile rele ale celor din jur? Eu ma lupt cu nemultumirea parintilor (de viata mea, de sotul meu) care sunt ingrijorati ca nu sunt bine( desi eu sunt, dar ei nu se conving). Cum sa fac sa scap de obsesia gandului la ei?
ReplyDeleteRaporteaza-te doar la Dumnezeu. E greu chiar si asa, dar Hristos te poate elibera de povara despre care vorbesti. Roaga-te sa devii mai puternica pentru a infrunta viscolul ispitelor din partea lumii.
DeleteO mamicareala.... alaptez de 9 luni jumate si am ajuns la oboseala cronica si epuizare poate chiar depresie. Ce sfaturi imi dati?
ReplyDeleteIncearca sa profiti de orice moment liber ca sa te poti odihni.
ReplyDeleteCere ajutorul celor din jurul tau, de preferat pentru alte treburi decat baby sitting (menaj, cumparaturi, plata facturi)
Cauta nimicuri zilnice de care sa te bucuri si fii multumitoare pentru ce-ti ofera Dumnezeu.
Indreapta-te cat poti catre un stil de viata sanatos (nu pot sa-ti fac o sinteza in acest comentariu, citeste ceea ce am etichetat "sanatate" pe blog)
Foloseste-ti toata iscusinta ca sa fii organizata, renunta la activitati inutile si eficientizeaza-ti eforturile.
Roaga-te intens pentru ceea ce te depaseste. Nu ezita sa te aduci in fata lui Dumnezeu asa cum esti, cu tot ce te preocupa si te doare.
Rabdare, rabdare, rabdare...