Infranare

Tineretea sta cummva sub semnul razboiului trupesc. Mai ales in primii ani pare foarte grea respectarea zilelor de post. Asa si noi, odata ca niciodata, am gresit intr-o zi de vineri.

In noaptea aceea sotul meu a avut un vis: se facea ca slujea intr-un sobor de preoti la prohod (prohodul e chiar vinerea) si au iesit dupa obicei sa inconjure biserica. Toti parintii erau inconjurati de slava si erau frumos invesmantati, dar privind spre sine, s-a vazut imbracat in niste pantaloni  zdrentarosi. Cum statea asa in fata poporului binecredincios se simtea atat de rusinat incat si cand s-a trezit i-a ramas un acut sentiment de vinovatie. A inteles tainic ca zdrentele erau chipul faptelor lui, mai ales al neinfranarii. Aceasta amintire l-a ajutat de multe ori sa-si depaseasca neputinta firii.

Imi cer iertare daca am smintit pe cineva...Mi s-a mai reprosat ca imi expun viata personala pe blog. Tin insa sa cred ca intamplarile adevarate zidesc cel mai mult. Ele cuprind dincolo de fapte judecatile si lucrarile lui Dumnezeu. Ma simt datoare sa marturisesc ceea ce se intampla prin pronia divina in caminul meu, spre slava Lui. Acestea mi se par lucruri demne de vorbit cu "prietenii virtuali" mai degraba decat discursuri concepute de mintea mea, in cautarea slavei desarte.

Reprogramare

In ultima vreme am fost placut surprinsa de faptul ca fata mea cea mare citeste din psaltire din proprie initiativa. Pana acum nu-i placea cartea psalmilor. O considera prea greoaie si, neintelegand-o, citirea ei i se parea chiar inutila.

Am intrebat-o cum se face ca si-a schimbat atitudinea. Mi-a raspuns ca are de tinut o promisiune pe care a facut-o lui Dumnezeu.

Si-a dorit foarte mult sa mearga la olimpiada la biologie, au facut pregatire zilnic cu doamna ei profesoara dar a aflat ca etapa municipala era programata intr-o zi de duminica. Noi am cazut de acord de mai demult ca in zilele de sarbatoare e prioritara Sfanta Liturghie. Desi i-a venit foarte greu sa puna in practica acest lucru, a anuntat-o pe doamna de biologie ca se retrage din competitie. Se ruga insa in taina la Dumnezeu sa o ajute cumva sa participe totusi la concurs, fagaduind sa isi ia un canon la psaltire daca visul i se va realiza. Dumnezeu a lucrat astfel: a venit zapada cea mare, scolile s-au inchis, concursurile programate s-au anulat iar olimpiada ei a fost amanata peste cateva saptamani intr-o zi de sambata.

Cu ocazia asta s-a vindecat si aversiunea ei mai veche pentru pravila din psaltire. Asta e una din micile mele bucurii de anul acesta.

Hobby

Confectionam (cu mic cu mare, lucru in echipa) martisoare din hartie ...

1 leu

1 leu

2 lei

Adăugaţi o legendă

50 b

Cavaleri cu armuri de carton

sursa de inspiratie

3 colocatari

Impreuna cu Ionut am construit un acvariu: eu am facut desenul tehnic, el a fost la geamgiu si a adus partile componente, tati a lipit cu silicon, apoi Ionut a curatat surplusul de silicon cu caterul. pe zapezile cele mari am facut o expeditie la magazinul de animalute de companie si ne-am luat trei pestisori dragalasi. 

Atat de mult s-au bucurat copiii de ei, incat toata seara nu s-au dezlipit de geamul acvariului.

Croseta

Paraclisul

O interpretare frumoasa de care ma leaga amintiri placute: pe vremea cand n-aveam masina, cineva facea milostenie cu noi si ne ducea pana la duhovnic. Pe drum ne punea sa ascultam muzica bisericeasca. De fiecare data ascultam si aceasta varianta „allegro” a paraclisului.

Partea a sasea nu o gasesc sa o postez, o puteti audia aici