Din Fascinating Womanhood 5

Sunt multe feluri in care poti rani indirect orgoliul masculin al sotului tau: fie arati ca nu ai incredere in el, fie sugerezi ca nu castiga destul, fie admiri sau dai drept exemplu alti barbati (fie ei si tatal sau fratele tau), fie ii dai sfaturi (pe care nu ti le-a cerut) in treburile lui de barbat, fie ii critici slabiciunile, fie vorbesti aspru cand lui nu i-au iesit lucrurille cum trebuia, fie te arati sceptica fata de chestiuni de care el pare entuziasmat, fie discuti despre serviciul lui ca si cum ai cunoaste domeniul la fel de bine ca el, fie subliniezi cat de mult te sprijinesc material parintii tai de cand te-ai casatorit, fie ii spui sa cheme un  meserias sa repare ceea ce el incearca sa fac singur in gospodarie, fie nu te arati atenta cand iti povesteste ceva de care e mandru, fie ii reamintesti de nivelul tau superior in educatie, fie nu-l lauzi cand ii reuseste ceva, fie ii reamintesti ca nu mai arata asa bine ca atunci cand l-ai cunoscut etc.
Daca el insusi se "smereste" in fata ta, nu cadea in capcana de a-l aproba, fiindca el spera in secret ca tu sa-l contrazici si sa-i confirmi ca-l apreciezi cu adevarat.
Toate aceste greseli il injosesc pe sotul tau, ii zdruncina increderea in sine, il fac sa se simta nedemn de tine. Aceasta durere il face uneori sa devina nervos, incapabil sa arate afectiune sau tandrete. De asemenea nu va mai avea aceeasi incredere in tine (la fel se intampla cand el observa ca sotia e prea guraliva, asa ca trebuie sa fii discreta cand el iti marturiseste ceva).

M-am prins cam greu ca atunci cand ne rataceam cu masina in excursiile noastre nu trebuia sa sugerez sa intrebam pe cineva care e directia in care ar trebui sa mergem :))

Mandrie si prejudecata

Si piesa preferata din coloana sonora:

O viata mai buna

Odata ma simteam strivita de multele ispite ce veneau din toate partile tocmai cand puterea mea sufleteasca se imputinase in asteptarea spovedaniei. Ma plimbam cu Elena in jurul bisericii, inainte de predica. La strana se cantau psalmi, dar cuvintele lor treceau prin mintea mea ca vantul prin geamurile sparte ale unei case parasite. Intrebam in gandul meu: "Ce sa fac, Doamne, sa fie bine?" Atunci am auzit limpede si mi-a patruns in inima raspunsul Domnului pentru toti cei care vor sa aiba o viata mai buna:

12.	Cine este omul cel ce voieşte viaţa, care iubeşte să vadă zile bune? Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu grăiască vicleşug.
13.	Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea.
14.	Ochii Domnului spre cei drepţi şi urechile Lui spre rugăciunea lor. Dar credeti ca mi-am oprit limba de la rau? Ma vad stapanita de ea si, din obisnuinta cea rea, nu fac binele pe care-l doresc, ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela-l savarsesc. Printre obiectivele pentru noul an era si vorba dulce... Imi dau seama ca targeturi din astea trebuie fixate nu numai de zile mari, repere temporale colective, ci ori de cate ori starea interioara o cere. "De cate ori vei cadea, scoala-te, si te vei mantui!"

Marime de suflet

Cunosc de aproape o familie de credinciosi ai Bisericii care, neavand copii ani de zile, a infiat... 4 copii. Totul s-a desfsurat in decurs de 2 ani, iar copiii aveau varste intre 3 ani si 7 luni. Povestea lor e mai complicata, dar am vrut sa subliniez ca sunt oameni care ridica de buna voie o cruce sub care altii cartesc in mod public fara retinere (desi in cazul celor din urma e vorba de proprii copii randuiti de Dumnezeu).
Multa rabdare va doresc! Si dragoste de oameni, de oamenii micuti pe care-i avem in "plasament" de la Creatorul nostru!

la 3 ani: calatorie in trecut cu premergatorul

reorganizarea casei dupa criterii copilaresti

Vlastari

o "gradina" plina de vlastari :)

Dupa nastere intotdeauna cade parul mai intens. Uneori procesul acesta poate dura chiar pana pe la 6-7 luni ale sugarului, iar podoaba capilara poate fi afectata in mod vizibil. Asta am patit eu in ultimele luni: avand si firul lung, aruncam cate un pumn de par dupa fiecare periaj.
Nu e cazul sa disperati, situatia se redreseaza (incet, dar sigur) 

Indoors

Cam asa ne facem de lucru prin casa, fiindca nu putem iesi cu Elena, iar tati e plecat toata ziua. Bineinteles, calculatorul ne e de mare ajutor :)

De Anul Nou

Ultimele zile le-am petrecut cu Elena la 40C. De abia azi, 3 ianuarie, se contureaza ceea ce banuiam: rubeola.  Timp de 48 de ore a oscilat intre 38,5 si 40 grade, cu toate impachetarile si cu tot paracetamolul administrat. Am avut indoieli si in legatura cu antibioticul, pentru ca ea avea o usoara tuse anterioara bolii,  care a devenit productiva pe parcurs. La setoscop insa, nu auzeam nimic in neregula.A fost foarte greu, mai ales ca eu nu sunt deloc curajoasa in realitate si ma topesc de mila copilului bolnav. Halal doctorita!

Chiar in seara cand a debutat febra am fost intr-o vizita si am primit in mod providential imprumut o carte: "Cum sa-ti cresti copilul? In pofida doctorului tau"  Titlul este indraznet dar cartea e scrisa de un pediatru batran, deci contine informatie de buna calitate. Nu am apucat sa citesc decat capitolul despre febra, dar m-a ajutat sa trec mai usor peste starile febrile ale Elenei.

• majoritatea febrelor sunt cauzate de infectii bacteriene sau virale pe care mecanismele naturale de aparare ale organismului le pot depasi fara nici un tratament
• nu imbracati prea gros copilul ca sa evitati supraincalzirea 
• nu exista o proportionalitate intre valorile temperaturii corporale si gravitatea bolii
• febra de cauza infectioasa nu creste inexorabil si nu va depasi niciodata 42C
• scaderea febrei cu medicamente sau prin metode fizice (frectii, impachetari) nu sunt doar inutile, ci mai degraba contraproductive 
• un pericol real este reprezentat de deshidratare, deci oferit-i copilului lichide: ceaiuri, sucuri de fructe, apa,  supa strecurata etc. (Elena refuza lichidele, asa ca am folosit seringa de Nurofen ca sa o fac sa bea)
• partea care mi-a placut cel mai mult, in care febra e privita ca " o binecuvantare" explica pe scurt ce e cu mecanismele febrei si puncteaza o chestiune interesanta: in timpul acesta fierul e retras din sange, ca nu cumva sa fie folosit de germeni pentru multiplicare, si... stocat in ficat. Deci in timpul febrei organismul se protejeaza de anemia de cauza infectioasa.
• ar trebui sa lasam febra sa-si urmeze cursul, fiindca scaderea ei incetineste procesul natural de vindecare, desi temporar copilul pare ca se simte mai bine
• daca dragostea parinteasca ne indeamna totusi sa luam masuri, cea mai indicata este tamponarea corpului cu un burete inmuiat in apa calduta. In cazul acesta scaderea temperaturii se produce prin evaporare
• febra din cadrul infectiilor bacteriene sau virale nu afecteaza permanent creierul
• febra crescuta in sine nu da convulsii, acestea sunt rezultatul unei cresteri prea rapide a temperaturii (cand ati sesizat ca micutul are temperatura riscul cel mare al producerii convulsiilor a trecut deja)
• in cazul convulsiilor (care nu dureaza in mod obisnuit decat cateva minute) nu intrati in panica, pozitionati copilul pe o parte, feriti-l de loviturile la cap, plasati-i intre maxilare un obiect care sa-l impiedice sa-si muste limba, suficient de mare ca sa nu poate fi aspirat si sa cauzeze obstructie respiratorie.