Tuesday, November 18, 2014

Nr 7...

...s-a nascut pe 12 noiembrie la ora 2.05 a.m.
A fost cea mai faina experienta legata de nastere pe care am trait-o pana acum. Pe cat de mult m-am stresat inainte pe atat de frumos a pregatit Dumnezeu evenimentul.

Dupa cum spuneam schema dupa care organismul meu s-a miscat la nasterea asta a fost diferita.
Tot eliminam din dopul gelatinos de cateva zile, fapt care ma tinea in tensiune (de cateva ori am avut pe stres puls peste 140). Nu aveam decat cateva contractii dureroase pe zi, dar simteam ca odata cu fiecare din ele presiunea pelvina creste. Durerile lombo-sacrate pulsatile anuntau ca si canalul osos era la final cu ultimele detalii ale adaptarii pentru travaliu.

Contractii mai serioase am inceput sa simt de pe 11 nov pe la ora 5p.m.. Erau la interval de peste o ora asa ca am avut timp sa ma prefac ca nu le bag in seama cat timp am sarbatorit in familie ziua lui Ionut (care e nascut de fapt tot pe 12). Ma rugam in sinea mea sa am timp sa las totul in randuiala si imi doream mai ales sa apuc sa culc copiii (daca nu pe toti, macar pe cei mici) ca sa nu se sperie si sa-si faca griji.

Am terminat tot ce aveam de facut pe la miezul noptii, apoi m-am pregatit sa plec la spital. Pe la 12.30 eram la unitatea de primire in urgenta unde, cu profesionalismul specific spitalelor noastre, mi s-a luat o tensiune arteriala in timpul unei contractii: 155/90. N-am mai comentat nimic. La filtru la ginecologie am reusit sa sar peste consultatia de rutina, fiindca am specificat ca sunt la a saptea nastere si ca oricum, voi fi vazuta din nou la masa in 5 minute de medicii de la sala de nasteri.

Intre timp contractiile erau tot mai sistematizate si mai puternice, de parca uterul isi luase deodata treaba in serios :) Sus in spital initial m-au luat la intrebari si tusee doua rezidente nesuferite. Membrane intacte, dilatatie 8. Stiam ca am deja dilatatie mare. De garda erau doi fosti colegi de an de-ai mei, asa ca n-am mai insistat sa vina medicul cu care vorbisem. Stiam deja de pe net cine e de garda (numai daca ar fi facut schimb de garzi s-ar fi modificat), dar cand l-am zarit prin usa salii de nasteri pe doctorul cu care am nascut m-am bucurat enorm si m-am simtit brusc usurata: il stiam un tip linistit, studios si meticulos.

A dat dovada de un bun simt deosebit: nu a comentat nimic multiparitatea, nu mi-a dat sfaturi inteligente ca ar trebui sa ma opresc, nu m-a intrebat daca am de gand sa mai fac copii. Profesional s-a comportat impecabil: nu mi-a pus mult urata perfuzie cu oxitocina pana dupa expulzie, mi-a dat nenumarate explicatii a ceea ce se petrecea cu mine, mi-a facut ecograf si pe masa ginecologica (bebe nu avea nici macar o circulara de cordon), m-a incurajat tot timpul expulziei cu o voce blanda marcand fiecare progres al prezentatiei. La 2.05 deja nascusem. In momentul acela imi venea sa sar de pe masa si sa-i sarut mainile.

Trebuia sa am si o parte de cosmar in toata povestea: aceea a fost delivrenta, care a durat aproape o ora. Aveam la capul meu un ceas si ma tot uitam cu disperare la el intrebandu-ma ce va fi cu mine. Placenta a fost foarte aderenta de fundul uterin. Cu tot masajul uterin pe care mi-l faceau asistenetele, medicul a fost nevoit sa o decoleze manual. A fost destul de greu, la un moment dat ii obosise mana si era chiar tentat sa roage pe cineva sa-l mai ajute. Ii sunt deosebit de recunoscatoare ca in tot acest timp nu s-a agitat, nu a tipat la nimeni (altii se apuca sa-si injure pacienta daca ceva - ce nu tine de ea, ci de calitatea tesuturilor ei- merge prost) si ma mai si linistea si pe mine asigurandu-ma ca totul va fi bine. Intr-un final, dupa ce am introdus in schema si perfuzia cu oxitocina a iesit si placenta cu pricina.

Nu am sangerat ingrijorator, iar consolidarea hemostazei a mers bine.

Copilul si-a urmat traseul obisnuit in maternitatile noastre, adica l-am vazut doar cateva clipe dupa care l-au luat neonatologele in primire. Daca mi l-ar fi pus imediat la san, cred ca altfel decurgea si parte a doua a nasterii...

Asa cum a fost, pentru mine nasterea asta a fost un prilej de bucurie, un prilej de sporire a increderii in bunatatea lui Dumnezeu si de inmultire a nadejdii.

19 comments:

  1. Felicitări dna Ecaterina si perioada ușoară de refacere si recuperare! Maica Domnului să vă ocrotească pruncul si pe toți ai casei!
    Manuela

    ReplyDelete
  2. Felicitari si Slava Lui Dumnezeu pentru medicii minunati pe care inca ii mai avem! Bucurii si crestere usoara!

    ReplyDelete
  3. Felicitari Ecaterina! am vazut pozele in care fratiorii il inconjurau nerabdatori cu dragoste pe micutul nou venit. FRUMUSETEA si FIRESCUL NORMALITATII am vazut in acele poze.

    ReplyDelete
  4. Sa va traiasca! Ce bucurie e cand vine un copil pe lume!
    Slava Domnului ca sunteti bine si nasterea a fost ok!
    Cum o sa-l cheme?

    ReplyDelete
  5. Dumnezeu sa va aiba in paza pe toti

    ReplyDelete
  6. Ma bucur tare mult ca sunteti bine amandoi. Sanatate multa si crestere usoara alaturi de ceilalti frati!!! Mihaela- Suceava

    ReplyDelete
  7. Felicitari, Ecaterina! Multa sanatate sa aveti, mamica, bebelus si toti copiii tai! N-ai pomenit nimic de momentul cusaturii, nu ai avut nevoie de epiziotomie si nici nu te-ai rupt? Ce bine!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am uitat sa scriu. Nu stiu daca mi-a facut epiziotomie (eram cu ochii mai mult inchisi), dar nu cred. Cusatura a constat in doua fire, nu m-a durut deloc si s-a terminat in 5 minute.
      La 3 zile puteam sa stau bine in fund. E o performanta (macar la ultimele doua nasteri ma durea perineul cate doua saptamani).

      Delete
  8. Felicitari!
    sa creasca repede si usor si sa va aduca numai bucurii!

    ReplyDelete
  9. Ecaterina, ma bucur sa aud ca totul a fost bine! Sa va ocroteasca Dumnezeu si sa va dea zile linistite si celui mic adaptare usoara la viata din afara burticii! Asteptam sa-l vedem.:)

    ReplyDelete
  10. Draga Ecaterina,

    Slava bunului Dumnezeu! Ma bucur mult pentru voi!

    Chiar ma gandisem ca ai nascut, caci nu ai mai dat nici un semn. Domnul sa va binecuvinteze in continuare si sa isi reverse mereu bunatatea si delicatetea Lui peste voi!
    cu mult drag,
    Ana Maria

    ReplyDelete
  11. Numai bine sa va dea bunul Dumnezeu.

    ReplyDelete
  12. Va multumesc tuturor pentru cuvintele frumoase si mai ales sunt recunoscatoare celor care m-au sprijinit prin rugaciune. Sa va rasplateasca bunul Dumnezeu dragostea!

    ReplyDelete
  13. bine ai venit, pitic!
    Sa cresti mare si voinic!

    Refacere rapida, mami de 7 minuni.
    Urari de bine si de la noi.

    ReplyDelete
  14. Sa va dea Domnul sa fiti sanatosi. Am tot intrat sa vad ce faceti:* si ce ma bucur ca va vad:* Sfantul Gheorghe sa il apere cu sabie de foc de tot ce este rau si murdar.

    ReplyDelete
  15. Multa sanatate Maica Domnului sa va ocroteasca!

    ReplyDelete
  16. Sa fiti sanatosi cu totii! Maica Domnului sa te intareasca!

    ReplyDelete
  17. Slavă Bunului Dumnezeu pentru toate!
    Să vă trăiască!

    ReplyDelete