Imi plac foarte mult iile, dar in mintea mea de om de secol XXI nu le pot vedea decat ca pe niste piese de muzeu, ca pe veritabile opere de arta, nicidecum ca parte integranta din garderoba mea. Haina are rostul ei, sa te acopere, sa-ti tina de cald sau sa te fereasca de soarele arzator, sa fie suficient de draguta incat sa nu te remarci in sens negativ.
Ca sa-mi cumpar o ie faina cred ca ar trebui sa platesc indecent de mult pentru o haina sau ar trebui sa muncesc si sa-mi fortez ochii un an de zile pentru a vedea capodopera finalizata. In niciun caz n-as investi atat, nici timp, nici bani, intr-o camasa. M-ar stresa sa port o haina atat de sofisticata si nu m-as simti deloc bine in pielea mea de mama de copii mici. N-as putea lua o ie nici macar la Biserica de Paste: o parte din mine s-ar centra pe ea, asa ca mai bine as lasa-o acasa.
Cat despre iile pentru copii, n-ar fi o bucurie sa-i imbrac in asa vesminte elaborate, ci ar fi mai degraba un subiect de cearta si cicaleli. Am la indemana variante mai pacifiste pentru tinutele copiilor :)
Si mai e ceva: imi plac iile frumos integrate intr-o tinuta specific taraneasca, dar combinatia adidasi cu blugi rupti si cu o frumusete de ie veche ma scoate din sarite.
Asta e "relatia" mea cu costumul popular: de admiratie fata de lucruri frumoase care poarta in sine parfumul istoric al unor vremuri apuse. Nu stiu cum ar putea cineva reinvia acest stil in mod autentic, fara sa-l atinga cu vreo tusa de kitsch.
 |
| sursa |
Ca sa-mi cumpar o ie faina cred ca ar trebui sa platesc indecent de mult pentru o haina sau ar trebui sa muncesc si sa-mi fortez ochii un an de zile pentru a vedea capodopera finalizata. In niciun caz n-as investi atat, nici timp, nici bani, intr-o camasa. M-ar stresa sa port o haina atat de sofisticata si nu m-as simti deloc bine in pielea mea de mama de copii mici. N-as putea lua o ie nici macar la Biserica de Paste: o parte din mine s-ar centra pe ea, asa ca mai bine as lasa-o acasa.
Cat despre iile pentru copii, n-ar fi o bucurie sa-i imbrac in asa vesminte elaborate, ci ar fi mai degraba un subiect de cearta si cicaleli. Am la indemana variante mai pacifiste pentru tinutele copiilor :)
Si mai e ceva: imi plac iile frumos integrate intr-o tinuta specific taraneasca, dar combinatia adidasi cu blugi rupti si cu o frumusete de ie veche ma scoate din sarite.
Asta e "relatia" mea cu costumul popular: de admiratie fata de lucruri frumoase care poarta in sine parfumul istoric al unor vremuri apuse. Nu stiu cum ar putea cineva reinvia acest stil in mod autentic, fara sa-l atinga cu vreo tusa de kitsch.
Intr-o anumita masura sunt de acord cu tine pentru ca o ie frumoasa poate fi motiv de mandrie.
ReplyDeleteLa biserica noastra canta la strana tineri din ATOR, nu avem un cor organizat ca in alte biserici. Dascalul este si el foarte tanar, e student la Teologie. Din cand in cand, cate 2-3 vin imbracati cu ie sau camasa. Nu au tot costumul, ci numai ia/camasa si in rest sunt imbracati decent (fetele - o fusta draguta, potrivita cu varsta lor; baietii - de obicei, pantaloni negri). Au camasi traditionale, autentice, din panza groasa, nu din acela transparente, din panza topita. Mie-mi sunt dragi cand ii vad asa si sincer iti spun ca nu sunt atinsi de kitsch, sunt doar si mai frumosi - pentru ca frumosi erau deja, fiind tineri si veseli.
Altfel ... nu-mi place nici mie curentul acesta care combina hainele traditionale cu blugii sau alte articole la moda.
Hristos a inviat!
ReplyDeleteSunt zone din tara in care oamenii nu concep sa mearga la biserica imbracati altfel decat in costum national. Eu o vad ca pe un efort pentru pastrarea identitatii nationale romanesti mai ales in Transilvania. Eu am mostenit un costum national de la bunica mea si il tin ca pe ceva sfant, ca pe drapel si sunt emotionata cand merg la biserica imbracata in costumul national.
Magda