Wednesday, February 24, 2016
O gradinita...
Daca as fi copil, mie mi-ar fi frica sa ma lase mama acolo mai bine de jumatate de zi. Seamana cu custile de maimute de la zoo.
Ba da, pe copii ii deranjeaza zgomotul excesiv (facut de altii😄), ii oboseste si ii sperie. Cel putin ei asa spun.
Gradinita noastra, cu toate defectele ei, e o casa boiereasca renovata si are curte mare cu iarba adevarata si copaci.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
poate functioneaza pentru ei...alta rasa, alte traditii, alta religie, alta educatie.
ReplyDeleteSi eu cred ca tine de educatie si traditie. Am avut colegi japonezi si sunt cu totul si cu totul alta "plamada " de oameni: constiinciosi, calmi, senini, cu o sanatate si atitudine fata de viata extraordinara. Suntem cu zeci de ani in urma lor.
ReplyDeleteMie-mi place. E foarte deschisa si iti da o imagine mult mai apropiata de realitatea vietii. E foarte bine gandita si in privinta pericolelor. Are fiecare unde sa alerge fara a se intampla accidente.
ReplyDeleteSi eu am avut fata in Bucuresti intr-o gradi in casa boiereasca. Groaznic sentimentul de limitare . Casele astea nu erau gandite pentru zeci de copii inghesuiti intr-o camera doua. Si afara cand ii scotea tot nu aveau destul spatiu si toate accidentele acolo se intamplau pentru ca nu puteau fi eficient cooperati toti la joc.
Siguranta? Tocmai zicea dl Takaru de "o doza de pericol"...Si ce parere ai de corpurile colturoase de lemn asezate fix in mijloc si manevrate de o multitudine de pici? Min 5.22
ReplyDeleteO doza de pericol este si daca ii ai intr o camera goala si nici nu invata nimic. Nu mi se par periculosi pomii ba chiar foarte faina ideea pentru ca se urca in ei antrenandu si grupe de muschi diverse si perspicacitate ce doar la nisip in nici un caz nu ar fi cazul sa se dezvolte. Inainte copiii se urcau in pomi la varste la care ai nostri abia urca scara daca nu merge liftul.
ReplyDeletecat despre cutiile alea de lemn in care intra si se cara unul pe altul sigur sunt slefuite deci nu au tepi ceva si atat timp cat nu alearga printre ele ca exercitiu e foarte bun. Mie mi a spus o pediata la unul din copiii mei ce nu avea destula putere in membre sa l pun sa ma ajute la mutatul mobilei. Sa impinga cutii pline cu carti, sa impinga carutul cu cumparaturi etc. E o logica.
Mult mai periculos e un ciot de lemn jos intr -un loc de joana unde ei alearga ecat cutiile astea cu care ei stiu exact cum se joaca cu ele. Nu alearga printre ele, nu se lovesc cu ele. E un joc caruia i -au invatat regulle.
pericolele vin din chestii neprevazute cu copiii in cele mai multe cazuri. Acolo totul este gandit pentru ei.
Vad si eu ca nu au tepi, doar colturi.
ReplyDeleteSuficient de ascutite ca, daca te imbranceste un coleg grabit, sa iti perforezi scalpul. Nu, nu e risc vital.
ReplyDeleteSi ce in curtea casei voastre boieresti nu au unde sa -si perforeze scalpul daca sunt impinsi de un coleg grabit? Bineinteles ca au. Diferenta este ca aici la gradinita asta au atat de multe de facut si de cercetat sub urmarirea adultilor(daca te uiti sunt multi in jur) incat nu ajung la asa ceva. Asta e ideea. Nu sa-i lase singuri "intr-un loc fara pericole" de 5 metrii patrati si educatoarele sa stea pe banca.
DeleteCi sa fie implicati continuu in activitati cat mai asemanatoare cu spatiul extern in care cu adevarat vor fi singuri si sa invete sa se miste impreuna astfel incat sa nu isi perforeze scalpul.
Da, dar ca sa le confectioneze cineva special ceva pentru perforat scalpul nu avem. La noi la gradi copiii nu se joaca cu dulapurile.
Deletesi eu sunt romanca paranoica si cu scenarii apocaliptice in minte, dar rational consider ca omul se adapteaza mediului in care este, iar copiii invata mai repede: cad, se lovesc, invata sa aiba echilibru, sa nu mai calce gresit.
ReplyDeleteCu ani in urma citeam la tarile nordice despre gradinitele in padure (adica vara/iarna totul se desfasoara ...afara). In copaci, in balti, raman asa cateva ore pe zi; copiii au acces la cutite sa isi faca sageti si sa vaneze/culeaga lemne/ciuperci etc. Zilnic. Ploaie/soare. Experientele lor (sute de ani) au demonstrat ca acesti copii sunt mai adecvati muncii in echipa, rezistenti fizic si psihic, nu au problema in a-si tine gimnasctica si activitati fizice zilnic deci nicio problema cu coloana (cum am eu), au mai multa atentie la cele din jur, au aceeasi motricitate fina ca cei ce coloreaza zi de zi.
Uite aici o idee https://www.youtube.com/watch?v=3nJtX4NL8XI
Inspirata de astea am decis sa inchiriez o mini gradina de legume in prejur, pt a da ocazia copilului sa vada ... de unde ne vin cartofii (la 4 ani credea ca din copaci). Acum are copacelul ei sadit, uda plantele ei, refuza sa manance capsunile pt ca au fost limacsi pe acolo dar isi doreste sa se faca doctor de melci cu cochilie :D despre care stie mai multe decat despre orice alt animal.
In urmatoarea vara voi cauta o tabara sa mergem cu cortul cu totii.