...trista a unor caderi ale copiilor am invatat ca in afara de a nu ii murdari cu informatii stricatoare de suflet din media, nu le face bine deloc nici sa auda povestiri de viata care sa cuprinda descrieri ale pacatelor tineretii de la membrii familiei (parinti, bunici unchi etc) sau prieteni apropiati ai parintilor. Daca toate relatarile astea ar avea un ton de regret, de scarba ca fata de niste necuratii din care adultii respectivi au gustat, nu ar fi atat de nociv.
Am observat insa ca pana si oamenii credinciosi isi povestesc nebuniile cu nostalgie, ca pe niste aventuri frumoase si creeaza un miraj care seduce mintea adolescentilor si ii face sa fie tentati sa incerce diverse excese pentru a avea o viata mai palpitanta.
Daca puteti invata din aceste greseli si implementa niste reguli care sa creeze o atmosfera sanatoasa in jurul copiilor, ma simt castigata si eu😊. Cred sincer ca te poti veseli de "darul vietii" in mod curat si copiii trebuie sa stie asta. Sufletele care nu respira adanc si constient aerul proaspat al tuturor tainelor bisericii nu au parte de aceasta stare si vedere.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Oh, da! Si pe noi, adultii ne smintesc adesea experientele povestite de credinciosi... Unii, desi au bun renume si multi ii iau drept intelepti, atunci cand iti calca pragul te fac sa te ciupesti, ca sa fii sigur ca ceea ce auzi din gura lor este real! Eu le iau ca pe niste teste, dar vorbesc doar pentru mine. Copiii mei sunt inca mici pentru a pleca urechea la straini.
ReplyDeleteAm ajuns aici dupa eticheta ,,danaci” , incercand sa inteleg ce inseamna acest cuvant. Cu greu mi-am dat seama ca e pluralul de la ,,dănac” :-))
ReplyDeleteOltenesti...
ReplyDelete