Gheorghita a fost foarte multumit cu ce a primit, asa ca nu a plans nici macar o data la san ca n-are lapte. In ciuda iahniei cu muraturi si a cartofilor copti cu zeama de varza, am avut de a face cu cel mai linistit bebelus.
Ma bate gandul ca mi-ar prinde chiar bine o zi, doua, de paine, fructe si apa. Asta ca sa se mai spele (daca s-o putea) ciocolatile, inghetatele si pernutele Viva pe le-am bagat in mine cu inconstienta...
Eu n-am reusit niciodata sa tin post la inceputul alaptarii. La mine se regla destul de greu secretia lactata si orice schimbare in meniu se vedea imediat asupra cantitatii de lapte. E drept ca am si pornit intotdeauna de la ideea ca alaptatul si postul nu prea se impaca, asa ca la mine o fi fost si ceva autosugestie de ramaneam fara lapte imediat ce incercam sa tin post. Imi dai curaj sa incerc din nou mai insistent la bebele urmator.
ReplyDeleteLa mine, o cantitate mare de lichide si somn suficient sunt cei mai importanti doi factori care cresc cantitatea de lapte. Intr-adevar in timpul postului se mai reduce secretia lactata, dar pentru mine, de data asta, a fost un lucru bun fiindca nu am avut nicio "furie a laptelui". M-am bucurat de un echilibru intre productia de lapte si nevoile copilului.
DeleteEu doar la primul copil am avut "furia laptelui". La urmatorii, ori a fost mai putin lapte, ori, vorba ta, a fost un echilibru intre cererea bebelusului si productia de lapte, incat n-am mai ajuns sa simt ca pocnesc de atata lapte. A fost exact cat a trebuit, nu mai mult
DeletePentru mine in prima luna dupa nastere stresul era mulsul si iminenta unei mastite.
ReplyDelete