... de dimineata de-a lungul vietii, in functie de copiii care erau scolari si de starea sanatatii mele la momentul respectiv, a avut forme dintre cele mai variate si toate au fost bune foarte. Nu exista reteta perfecta. Ideea este sa nu fii rigida, sa te ocupi de chestiunile esentiale, sa iti iei timp sa te gandesti cum sa elimini ceea ce nu merge bine si sa nu te blamezi excesiv cand lucrurile nu ies cum ai planificat.
Eu culc copiii mici undeva intre 21:00 și 22:00. Ghiozdanul e la usa, hainele pregătite si ele. Dimineata il scol pe Gheorghe pe la 7:20, uneori chiar 7:30. Urmeaza spalarea, imbracarea si o mica rugaciune +aghiasma. In tot acest timp eu ii reamintesc periodic sa nu cada in visare si uneori (rar, fiindca sunt de principiu sa fie autonom cat mai curand) fac anumite operatiuni in locul lui ca sa castigam timp.
Ghe nu mananca nimic la prima ora. Cel mult bea un suc proaspat de portocale sau un ceai. Pe la 7.50 plecam de acasa. Mergem cu masina, ca sa ma intorc repede, lucru care nu e pe placul sotului meu, adept al mersului pe jos indiferent de vreme. Pana la noi alegeri, cata vreme sunt doar eu acasa dimineata, eu stabilesc cum ma descurc.
Toate ar fi bune si frumoase daca Anastasia nu ar face adevarate crize de nervi si atacuri de panica pe tema scurtei mele absente. Desi o pregatesc prin discutii de cu seara si pare sa inteleaga ca nu dispar forever, dimineata se repeta scenariul de groaza.
Cred ca pana la urma voi incerca varianta de a o cara dupa mine, ca sa se linisteasca.
Cam asa e si la noi.
ReplyDeleteDar socoteala de acasă nu se potrivește mereu cu cea din târg :)).
Dimineața asta m-am trezit la 05,ca sa pregătesc pachetul soțului. Daaar, colac peste pupăză,la 05.10 minute Simion bananaia pe hol, cu ochii trei sferturi închiși. Am încercat tot felul de chestiute,ca sa câștig timp pt a duce la bun sfârșit ceea ce începusem (eram contra cronometru, soțul trebuia sa plece azi la 05.30) însă nimic n-a funcționat. Am strâns și eu din urechi, l-am lăsat nitel sa se sucească prin pat, și deodată s-a făcut liniște. Nu pt. mult timp însă. :))). Dar măcar am avut timp sa termin ceea ce începusem. M-am dus la el pe la 05.30 și abia acum a reușit sa adoarmă la loc. Urmează sa le trezesc pe fete, tot asa, pe la 07. Ele merg astăzi cu microbuzul :d.
Si mie mi-e foarte greu cu simion dimineața. O perioada le-am dus eu pe fete la scoala (proaspata posesoare a permisului de conducere) , cu asistent în dreapta :))), dar de când Simion a inceput sa se trezească în același timp cu mine (de cand s-a micșorat ziua, i-am cam scos din program somnul din timpul zilei pt ca adormea f târziu seara. Când nu doarme la pranz, pica lat, la 20, dar nu pot sa îl culc mereu la 20,pt ca astialalti nu pot adormi la 20 :))) ), si de cand soțul lucrează în sistem hibrid, fac și eu pe neajutorata și îl bag la ture de dimineata :))). Noi ne cam adaptam programul în funcție de anotimp :)), si de ora la care adorm seara. Nicio zi nu seamana cu alta din păcate :d
Domnul sa va aiba in paza Sa! Cand citesc ce ati scris in postare, ma linistesc si ma impulsionez ca atunci cand simt ca nu mai pot, sa mai pot putin...
ReplyDelete