Am rarit...

.... mult interactiunea cu blogul, fiindca simt ca trebuie sa fiu mai atenta la ceea ce se petrece concret in jurul meu si mai prezenta in mine insami ca sa prind adierea subtila, discreta si delicata a lucrarii dumnezeiesti de iubire pentru mine. Aceasta reprezinta unica mea bucurie nestricata, sursa inepuizabila de energie si punctul de sprijin in care imi gasesc intotdeauna echilibrul. Desi am in mare o viata frumoasa si implinita si nu sunt nici pe departe desprinsa de cele pamantesti, nu imi pot trage seva din nimic altceva in afara de bunatatea lui Dumnezeu.