Sunday, August 28, 2011

Somn uşor

           Somnul este o intrerupere repetitiva a starii de veghe ce corespunde intreruperii activitatii S. R. A. A. (sistemul reticulat activator ascendent) , in timpul careia functiile organismului raman controlate de structuri anatomice subiacente. Acest bioritm este reglat in mare masura de hipotalamus si glanda pineala (epifiza), prin descarcare ritmica a hormonilor secretati de aceste structuri endocrine.
           Diencefalul, situat in continuarea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale, prezinta pe partea inferioară un grup de nuclei care formeaza hipotalamusul; ei sunt nuclei vegetativi cu diferite functii: reglarea stimulării şi inhibării scoarţei cerebrale, regleaza temperatura, continutul in apa al organismului, pofta de mancare, activitatea organelor sexuale, determina menifestari legate de emotii. Dintre aceştia nucleul suprachiasmatic este cel care intervine în  generarea si reglarea ritmului somn-veghe, în funcţie de semnalele nervoase primite de la retină pe calea nervului optic şi a tractului optic. Din acest nucleu, pleacă spre glanda pineală (epifiza, care se gaseste intre cele doua emisfere cerebrale) fibre nervoase care determină eliberarea unui neurohormon cu rol crucial în instalarea şi menţinerea somnului - melatonina. Acest hormon mai este produs şi la nivelul retinei, tractului digestiv la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale .
           Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de lumina, mai ales de lumina albastră. Secretia de melatonina este inhibata pe timpul zilei si stimulata pe timpul noptii, crescând de la apariţia întunericului pana in jurul orelor 2-3 dimineata, de aceea se mai numeste si “hormonul somnului” sau “hormonul intunericului”. Productia de melatonina este maxima in adolescenta, apoi scade odata cu varsta.
           Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante ca orezul sau strugurii rosii folositi in producerea unor tipuri foarte populare de vin .
Credit: Free images from acobox.com

          Un nivel scazut de melatonina in organism este asociat cu numeroase afectiuni: anorexie, deficit de atentie, memorie deficitara, insomnie cronica, epilepsie, autism la copii, boala Alzheimer, boala Parkinson, ateroscleroza, cardiopatia ischemica, cancer de san, cancer de prostata (vezi şi aici) si alte forme de cancer si la persoane cu expunere prelungita la radiatii electromagnetice. Un nivel scazut de melatonina in organism induce insomnie cronica - la toate varstele - cu somn superficial si nelinistit.
         Profesorul Richard Wurtman de la Institutul din Massachuset a descoperit ceasul biologic al imbatranirii. El a demonstrat lumii stiintifice ca batranetea se datoreaza atacurilor permanente ale radicalilor liberi asupra celulelor sanatoase atunci cand glanda pineala nu mai elibereaza melatonina in cantitate suficienta. Rezultatele cercetarilor stiintifice dovedesc ca nivelul scazut de melatonina accelereaza procesul de imbatranire si sustin ipoteza functionarii melatoninei ca substanta care combate imbatranirea, prin efectul antioxidant puternic si prin intercorelarea optima a tuturor glandelor sistemului endocrin.
        Numeroase studii de laborator au demonstrat ca melatonina este un antioxidant mai puternic decat vitamina E, beta-caroten si vitamina C. Melatonina neutralizeaza radicalii liberi, stimuleaza enzimele oxidative, scade posibilitatea formarii de noi radicali liberi si creste eficienta altor antioxidanti. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil (datorita structurii lipofile melatonina difuzeaza usor in organism, trece de membranele celulare, in particular de cea neuronală si actioneaza benefic şi asupra sistemului nervos) sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Mai mult despre efectele melatoninei puteţi citi în acest articol
          Deci întunericul ne influenţează benefic sănătatea. De-asta nu-mi pare rău că mi-am luat jaluzele :)

5 comments:

  1. Am citit si eu de curand ca o sursa de lumina in timpul somnului nu este indicata si ca daca totusi este necesara, singura care nu tulbura atat de mult este lumina...rosie. am fost surprinsa. Fata cea mare are o frica f puternica de intuneric. La noi in zona, de cate ori fulgera mai puternic se opreste curentul. Daca noaptea se opreste curentul, in secunda imediat urmatoare ea se trezeste tipand ingrozita. Mereu m-am mirat cum simte, pt ca in camera au doar o veioza cu lumina f f difuza si nu inteleg cum de simte imediat intunericul bezna. Oricum, ziua o conving ca lumina in timpul somnului nu e buna si pare ca totul e insusit, dar cum vine noaptea in tra in panica daca ii sting veioza. Asa ca am cautat una cu lumina rosie si f difuza si dupa ce o ia somnul asez un obiect mare in fata veiozei ca sa fie si mai slaba.

    ReplyDelete
  2. Ce ma bucur cand vad ca postati ceva...va simtim mai aproape de noi! sa ne traiti intru multi ani, doamna draga! Un grup de preotese din BT

    ReplyDelete
  3. O intrebare scurta pentru un raspuns si mai scurt: care e intervalul optim de culcare a copiilor seara?

    ReplyDelete
  4. 20.00 - 22.00, în funcţie şi de vârsta copilului.

    ReplyDelete
  5. parerea mea e ca lumina flacarii de la candeluta aprinsa cu drag de fiecare dintre noi e cea mai potrivita pt somn...ne linistete si ne face sa visam frumos...
    Cine nu a incercat, sa incerce sa vada dimineata ce linista se simte si cata caldura transmite o candeluta aprinsa la icoana Maicii Domnului..
    Mirela

    ReplyDelete