... negativ (?) al simplificarii vietii personale este si acela ca nu ma bucur sa primesc flori taiate/rupte indiferent cat de frumoase sunt.
Imi plac florile foarte mult, dar ma bucur sa le vad acolo unde traiesc ele. Nu sunt incantata sa risipesc nici viata lor, nici din viata mea (timp pentru ingrijire) ca sa le pot privi o zi, doua in captivitate pe pervazul meu, cata vreme nu sunt imobilizata la pat si le pot admira in direct afara.
Celor dragi am avut grija sa le comunic din timp aceasta ciudatenie a mea, ca ei sa isi poata manifesta si altfel dragostea ce mi-o poarta. Tocmai de aceea ieri am primit floricele de primavara😀 de care baietii mei s-au veselit peste masura, asa ca le-am pus strategic in camera lor.
Sunt foarte frumoase floricelele!
ReplyDeleteAcum, ca orice om, aveți și dumneavoastră fi urile dvs.
Eu de exemplu când fac o comanda de carte nu las pe altcineva sa despacheteze coletul înaintea mea😀😀😀Trebuie musai sa miros cărțile eu 😊😊😊
This comment has been removed by the author.
ReplyDeleteDoamne ajuta si sarcina usoara! Eu ma bucur ça ''intamplator'' am dat pe profilul dumneavoastra si am gasit interviul parintelui Ciprian Negreanu. Slava Tie Doamne! Si légat de flori, caci eu mereu sunt pe langa subiect, si eu cer mereu sa mi se aduca flori in ghiveci ça sa le am ani multi...
DeleteIertare andreea ileana daca AM scris ceva gresit in comentariul meu ! Doamne ajuta!
DeleteVa multumesc! Nu stiu cum am reusit sa sterg comentariul, probabil am lasat pagina deschisa si s-au jucat fetitele cu mouse-ul in lipsa mea...
DeleteIn majoritatea situatiilor nici eu nu ma bucur sa primesc flori taiate sau rupte pentru ca mi-e mila tare de ele. Au o viata scurta si de aceea imi place mai mult sa le stiu fericite acasa la ele, in pamant, acolo unde au crescut.
ReplyDeleteIn vaza rezista cateva zile, apoi mor si ma simt cumva responsabila pentru viata lor risipita prea devreme doar pentru mine.
N-am gandit asa dintotdeauna.
Ma bucur, totusi, daca fetita mea imi aduce flori pentru ca le aduce cu drag, cu inocenta ei de copil. Am invatat-o si rugat-o sa nu rupa degeaba flori, frunze, plante in gereral, ci sa le lase sa traiasca. Dar tot imi mai aduce uneori cand merge la cumparaturi fara mine.
Aproape intotdeauna pun florile primite sub icoana Maicii Domnului si asa macar ma simt impacata ca ultimele lor zile au un alt sens (am citit undeva ca florile se "bucura" sa fie puse la icoane, sa infrumuseteze biserica - pe un blog am citit, pe "Daruind vei dobandi", acum ceva timp, cam tot atunci incepusem si eu sa-mi schimb optica in privinta florilor si asa am primit acea idee cu bucurie)
Sper ca n-am scris prea tragic.
Cu toate astea, in ciuda celor scrise mai sus, duc flori rupte cu drag catorva persoane care stiu ca se bucura tare de prezenta florilor: mama mea, fetita mea si poate cuiva bolnav (daca are voie sa primeasca).