Prin...

...cartile de asceza, printre alte atrategii de pazire a linistii interioare, se pomeneste si de ferirea privirii de cele vatamatoare. Parintii duhovnicesti recomanda sa privim in jos, evitand contactul vizual sau "iscodirea" nefolositoare a altor chipuri. Avand in vedere ca suntem plasmuiti in asa fel incat expresiile faciale ale semenilor creeaza implicit in noi  un raspuns launtric, masura este cat se poate de justificata in cazul in care vrei sa dobandesti pacea inimii.
Gandul imi spune ca aceasta tactica de a nu privi la fata omului, cum o numesc monahii, ar putea fi eficienta si in cazul interactiunii  cu narcisistii, mai ales cu cei care practica metode mai subtile de tortura a victimei, fiindca elimina din start tot ce transmit ei negativ prin acest canal de perceptie reprezentat de ochi.

Am auzit recent un exemplu tipic de invinuire narcisistica si vreau sa il notez pentru o mai buna intelegere.

X hranea un bebelus. Y da indicatii precise: marunteste asta, nu ii da asa, fiindca nu stie inca sa muste cate putin si se ineaca. X nu respecta sfaturile, iar copilul ia o bucata mare de mancare. Y vine repede si incearca sa scoata din gura bebelusului, dar nu reuseste, ci bolul alimentar aluneca pe gat. Nu se intampla nimic grav in final, doar ca X striga: “Incompetento, nu poti sa ajuti copilul sa dea afara ceva din gura! " desi este evident ca mai incompetent este cine lasa copilul sa bage in gura ceva cu care se poate ineca.